Cateva aspecte legate de reglementarea folosirii drogurilor
in Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii



Pe de o parte se observa tendinta care exista in Uniunea Europeana de dezincriminare a folosirii si posesiei in scop personal a unor droguri de risc mic sau a mai multor asemenea droguri. Astfel, dintre statele membre UE, Olanda este un exemplu graitor in acest sens.
Aceasta intrucat in aceasta tara, posesia si folosirea in scop personal de marijuana nu mai atrage pedeapsa inchisorii.
Nu se poate vorbi insa de o uniformizare in ceea ce priveste legislatia privind drogurile in tarile UE. Posesia, folosirea, producerea, fabricarea, importul, exportul de droguri atrage inca sanctiuni distincte dupa cum cel care realizeaza o asemenea activitate se supune unui sistem legislativ sau altuia.
Astfel, aceasta persoana se poate supune unui sistem in care:
1. este dezaprobata o asemenea activitate, dar statul nu intervine: asa-zisa dezincriminare:
toleranta in ceea ce priveste acuzarea unor activitati minore, desi legea prevede sanctionarea savarsirii lor: posesia si folosirea in scop personal a unor cantitati foarte mici de drog
toleranta legislativa: legile nici macar nu interzic o asa conduita: folosirea (nu posesia) drogurilor in Germania, Italia si Olanda.
2. statul intervine, dar nu penal ci administrativ sau civil . De exemplu in Spania, posesia si folosirea drogurilor in scop personal atrage sanctiuni administrative.
3. statul intervine sanctionand penal: pedeapsa cu inchisoarea avandu-se in vedere tipul si cantitatea drogului.

A. Folosirea
Prin aceasta se intelege consumarea de droguri de catre consumatori.
Italia, Germania si Olanda nu interzic folosirea drogurilor per se (pentru consum propriu).
Spania considera folosirea drogurilor ca ilegala, dar ea este pedepsita numai daca fapta este savarsita in public. Suedia si Franta in schimb interzic si pedepsesc folosirea drogurilor.
B. Posesia
Posesia per se este interzisa in statele membre UE, dar nu in toate este considerata infractiune. Atunci cand vorbim de posesie per se avem in vedere: posesia unei cantitati mici de droguri, posesia in circumstante care indica in mod clar ca drogurile sunt destinate consumului propriu, sau cel putin nu sunt vandute cu obtinere de profit. Posesia poate insemna ca persoana sa aiba droguri in mana, in haine, in masina, sau sa aiba control efectiv asupra lor detinand o cheie a unei cutii ce le contine, etc…
C. Obtinerea de droguri: terenul dintre folosire-posesie si aprovizionare. Folosirea unui drog implica obtinerea lui. Obtinerea implica fie existenta unei alte persoane care da sau vinde droguri (atrage tratarea acestei persoane ca furnizor) sau producerea sau cultivarea chiar de catre cel ce foloseste drogul (ceea ce in anumite sisteme legislative poate atrage tratarea acestuia ca furnizor) Aceasta distinctie ridica probleme care in diferite sisteme legislative cunosc o rezolvare diferita.
In Spania, in general, legea nu considera drept infractiune prevazuta de legea penala obtinerea unui drog interzis atat timp cat nu este realizata in vederea aprovizionarii altora. Desi obtinerea drogurilor ca urmare a producerii, fabricarii, cultivarii sunt incluse in scopul actelor considerate infractiuni de lege, din anumite motive jurisprudenta spaniola si practica judiciara considera ca aceste acte nu ar trebui pedepsite. Totusi, posesia in public, despre care ar fi vorba daca obtinatorul ar trebui sa mearga pana la punctul de aprovizionare, ar atrage o serioasa sanctiune administrativa. Se considera ca obtinand un drog, nu savarseste o infractiune si nici nu va suporta sanctiuni administrative, obtinatorul care consuma drogul impreuna cu prietenii sau alti consumatori obisnuiti daca nu exista pericolul unei raspandiri largi sau daca distribuirea nu este facuta in public.
In Olanda, cafenelele sunt tolerate atata timp cat se limiteaza la cannabis si nu provoaca probleme mari in cadrul comunitatii, desi activitatea acestora chiar si cu privire la cannabis sunt strict vorbind ilegale. O politica similara se aplica cultivarii de cannabis acasa pe scara mica, care este tolerata – atata timp cat vecinii nu se plang de mirosul intepator, in care caz plantele pot fi ridicate de politie (ca obiecte interzise).

In SUA, situatia prezinta si mai mult interes, intrucat pe de o parte folosirea si posesia marijuanei in cantitati mici (pana la 28 grame) nu este pedepsita de lege, iar pe de alta parte, desi producerea, fabricarea, cultivarea, importul, exportul de droguri este interzis prin lege si pedepsit, in anumite state, este prevazuta o obligatie suplimentara ce incumba celor ce realizeaza acest gen de activitati. Aceste persoane au obligatia (in Kansas si Oklahoma) de a plati catre stat o taxa, pentru a putea desfasura asemenea activitati. Exista in acest sens birouri speciale la care aceste taxe se pot plati. Plata poate fi facuta si prin posta. Mai mult decat atat, li s-au dat asigurari acestor persoane ca nu le va fi dezvaluita identitatea, de altfel pot da si o identitate falsa, ca nu vor exista camere de luat vederi la sediile birourilor la care se realizeaza plata, si ca nici o informatie din cele declarate functionarilor acestor birouri nu va fi folosita in contra lor. In cazul in care taxa nu este platita iar persoana a fost prinsa in posesia unei cantitati mai mari de marijuana sau in posesia unei cantitati de cel putin un gram din alte droguri, ea va fi supusa unor sanctiuni suplimentare. Intr-adevar este bine folosit termenul de sanctiuni suplimentare, aceasta intrucat, in acest caz, pe langa infractiunea de posesie de droguri ea mai savarseste si infractiunea de posesie de droguri fara a avea aplicata stampila ce atesta plata taxei pentru droguri. Evident, in cazul in care taxa a fost platita, persoana va raspunde numai pentru infractiunea de posesie de droguri aflate sub control al statului.