Demografia

Demografia (din grecescul "demos", popor) este stiinta care se ocupa cu studiul populatiei din punct de vedere al numarului, structurii si a dezvoltarii. Este împarsita în demografie formala, care se ocupa cu manipularea statistica a datelor demografice, cum ar fi nasterile, decesele si migratia, laolalta cu tehnicile analitice de a masura aceste evinimente, si o gama mai larga de studii ale populatiei, incluzând aici studiul natalitatii, mortalitatii si a migratiei într-un context economic si social mai larg folosindu-se atât de metode calitative, cât si de metode cantitative.
Ambele ramuri au importante aplicatii practice. Administratia, la toate nivelurile, de la guvernul national la consiliul orasenesc, cât si organizatii internationale, dau o prioritate înalta adunarii, procesarii si interpretarii datelor demografice. Schimbarile în natalitate, mortalitate si migratie au un puternic impact social, economic, politic si cultural, astfel încât demografia este o parte esentiala în analiza si dezvoltarea politica.

Demografia în istorie

Au existat multe discutii cu privire la aparitia demografiei ca o disciplina separata si, mai ales, daca este o disciplina independenta sau doar un set de sub-discipline înrudite, cum ar fi demografia matematica, economica, istorica si sociala. Aceasta idee se bazeaza pe faptul ca, în zilele noastre, demografii lucreaza cu o varietate de alte stiinte, cum ar fi economia, sociologia, antropologia sau geografia.
Termenul de "demografie" a fost pentru prima oara utilizat de statisticianul belgian Achille Guilland în 1855, desi studiul populatiei are o istorie mult mai veche. Cu siguranta în Europa de Vest a existat un interes continuu referitor la problemele legate de populatie înca din secolul al XVII-lea. La sfârsitul acelui secol exista o stiinta numita aritmetica politica, stiinta ce sta la baza statisticii. Studiile cantitative erau totusi inhibate de absenta datelor. Informatia despre nasteri si decese nu putea fi obsinuta decât de la cler sau de la autoritatile civice, iar lipsa recensemintelor pe scara larga facea ca cele mai multe tentative de analiza sa se bazeze pe intuitie, si nu pe date.
Astfel multi îl considera pe preotul englez Thomas Robert Malthus întemeiatorul demografiei moderne. Contributia sa este vazuta în termeni simplii: populatia creste printr-o ratie geometrica, iar stocul de hrana dupa o ratie aritmetica, astfel încât populatia va depasi întotdeauna resursele de hrana. Aceste idei pot fi gasite în Eseu despre Principiile Populatiei, carte publicata în 1798. Totusi, în cinci esee consecutive publicate între 1803 si 1826, el a rafinat si schimbat aceste argumente, acordând o mai mare atentie progresului, în special prin educatie, care ar reduce numarul de nou-nascuti. Ideile lui Malthus înca provoaca dispute aprinse în demografia contemporana.
Momentul în care Malthus publica aceste esee coincide cu o crestere brusca a populatiei Angliei, combinata cu mai multe date despre populatie (primul recensamânt a fost efectuat în Anglia în 1801, iar în 1837 a fost introdusa înregistrarea nasterilor, a casatoriilor si a deceselor). La sfârsitul secolului al XIX-lea si alte tarii, cum ar fi Franta si Rusia, organizau recenseminte periodice. Aparitia demografiei moderne coincide cu finalul celui de-al Doilea Razboi Mondial, odata cu explozia populatiei, de data aceasta la scara mondiala, cu sporirea datelor disponibile si cu aparitia computerelor. Recensemintele si înregistrarea nasterilor, a casatoriilor, a deceselor si a divorturilor, au fost introduse în marea majoritate a tarilor, de obicei cu ajutorul Natiunilor Unite. Totodata s-a înregistrat si o crestere a datelor obtinute de la diverse segmente reprezentative de populatie. De exemplu, divizia ce se ocupa cu studiul populatiei de pe lânga O.N.U. pregateste din doi în doi ani un raport cu privire la numarul, structura si cresterea prognozata a populatiei. Între 1974 si 1984 a fost condusa o cercetare multinasionala asupra natalitatii. Aceasta cercetare a produs un numar impresionant de date.


Datele demografice

Principalii indicatori demografici sunt numarul si cresterea populatiei, natalitatea, mortalitatea, fertilitatea, speranta de viata, mortalitatea infantila, bilantul migrator si distributia populatiei pe sexe si pe grupe de vârsta. Natalitatea, mortalitatea si cresterea populatiei sunt exprimate ca o anumita proportie din populatia totala. Aceste statistici si distributia pe sexe sunt influentate de distributia populatiei pe grupe de vârsta. De obicei la nastere sunt mai mulsi copii de sex masculin, la maturitate balanta este echilibrata, iar în final se deplaseaza în favoarea femeilor, care tind sa traiasca mai mult.
Fertilitatea este media de copii carora o femeie le da nastere. Fertilitatea difera de la tara la tara, variind între sase copii pentru fiecare femeie la mai putin de unul. Nivelul normal al fertilitatii ar trebuii sa fie putin mai mult de doi copii. Speranta de viata este numarul de ani pe care o persoana ar trebui sa-i traiasca daca se încadreza în standardele stabilite la nastere. Este de obicei exprimata prin media vârstelor întregii populatii, sau defalcata pe sexe. Mortalitatea infantila este probalitatea ca un copil sa decedeze în primul sau an de viata. Poate varia de la 100 la mie la mai putin de 15 la mie. Aceasta probabilitate depinde în primul rând de nivelul de dezvoltare a tarii respective.
Acesti indicatori sunt calculati folosind o varietate de surse de date, incluzând recensemintele nationale, registrele civile, bolile si alte statistici legate de sanatate, emigrarile si imigrarile. Desi acuratetea rezultatelor per total a crescut considerabil în ultimii ani, acuratetea datelor prelevate din surse individuale depind si de alti factori. Acuratetea statisticilor referitoare la migratia oficiala trebuie considerata în relatie cu nivelul migratiei ilegale, în timp ce registrele civile variaza cu promptitudiunea cu care oamenii anunta nasterile, decesele si casatoriile. Recensemintele nationale sunt afectate de nivelul intelectual si de acuratetea în raspuns. În unele tari recensemintele sunt afectate si de consideratii politice care fac ca anumite segmente sa fie exagerate sau sub-estimate. Nigeria este exemolul clasic. Aici recensemintele au devenit arme în luptele inter-etnice sau inter-religioase. Asta face ca fiecare recensamânt începând cu 1963 a fost contestat. De aceea demografii utilizeaza frecvent propriile lor sondaje împreuna cu cele oficiale.
Datele referitoare la populatia globului sunt compilate sistematic de Comisia deStatistica a O.N.U. în anuare demografice, de Divizia Populatiei a O.N.U. si de Banca Mondiala, care publica o varietate de informatii demografice în anuarul sau Indicatorii Progresului Mondial.

Metode de cercetare

Demografii utilizeaza o larga varietate de tehnici pentru a manipula si analiza datele. Acestea variaza de la reprezentari grafice la tehnici statistice complexe, cum ar fi calculul cu fractali. Utilizarea teoriei si a modelelor este de asemenea foarte importanta. Uni dintre cei care cerceteaza populatia în general au început sa se foloseasca de analiza evenimentelor din istorie. Acesta metoda de analiza este diferita prin faptul ca indivizii sunt urmaritii pe tot parcirsul vietii lor, si nu numai într-un anumit an.
Una dintre cele mai importante teorii folosite de cercetatori este teoria tranzitiei demografice. Aceasta teoria a fost formulata în 1945 de Frank Notestein, demograf american si primul presedinte al Comisiei pentru Populatie a O.N.U. Teoria afirma ca, odata cu trecerea societatilor de la economii pre-industriale la economia moderna, natalitatea si mortalitatea încep sa scada. Acesta schimbare este marcata de o perioada de crestere rapida. Aceste fenomen este normal, caci mortalitatea scade mai rapid ca natalitatea. Modelul a fost creat folosindu-se pe datele despre populatia Europei în secolele XVIII si XIX. Totusi cercetarile recente au alterat conceptia demografilor despre tranzitie. Grupul pentru Istoria Populatiei si a Structurii Sociale de la Cambridge a folosit surse bisericesti pentru a recrea istoria populatiei engleze de la 1541, în timp ce Universitatea din Princeton a folosit populatia Europei între 1870 si 1960. Aceste studii au aratat ca declinul natalitatii în Europa nu este neaparat legata de industrializare. Factorii culturali sunt recunoscuti acum ca importanti în determinarea fertilitatii si a tiparelor de schimbare. În ciuda acestor rectificari teoria tranzitiei sociale ramâne o una dintre cele mai folositoare modele, mai ales pentru ca marea majoritate a tarilor de pe glob au trecut sau trec printr-o tranzitie demografica.

Tendinte la ora actuala

Înca din 1950 demografii au fost interesati de ceea ce se întâmpla cu natalitatea, mortalitatea, migratia, numarul si structura populatiei. De exemplu, demografii au aratat un interes profund pentru factorii care influenteaza planificarea familiala în tarile în curs de dezvoltare. Studii asupra tendintelor din tarile dezvoltate include dezbateri daca natalitatea va ramâne la aceste nivele sau daca schimbarile în structura familiala este cauzata de numarul în crestere al divorturilor. Mortalitatea si consecintele ei sunt la fel de importante si în tarile dezvoltate si în cele în curs de dezvoltare. S-au facut cercetari în diferite directii, cum ar fi efectul virusului HIV în tarile africane si impactul mariri sperantei de viata în Europa. Tiparele prezente si viitoare referitoare la migratia interna si internationala continua si ele sa fie de o importanta vitala la nivel mondial.
În viitor demografia are în fata o varitate de întrebari si provocari, printre care:
1. Cât de jos vor ajunge mortallitatea si natalitatea si care vor fi consecintele acestui declin?
2. Cât de repede va scadea natalitatea în tarile dezvoltate si care este rolul guvernelor în acest declin?
3. Când se va stabiliza populatia Terrei?
4. Va putea Pamântul sa hraneasca si sa întretina o populatie mult mai numeroasa?
5. Care va fi efectul cresterii populatiei asupra mediului?

Astfel de întrebari evidentiaza atât natura interdisciplinara a demografiei, cât si locul ei central în încercarea oamenilor de a întelege lumea moderna.

??

??

??

??







referat.clopotel.ro