Primele Jocuri Olimpice

776 este data retinuta de traditie pentru celebrarea primelor Jocuri Olimpice.In orice caz,in acel an se retine pentru prima data numele unui invingator la aceste jocuri,un castigator al cursei stadionului,proba ce rezuma,ea singura, aceasta mare manifestare sportiva a epocii.
Acest reper cronologic are o importanta considerabila.Intr-adevar,in epoca elenistica,adica in secolele al IV-lea si al III-lea i.hr.,grecii au luat obiceiul de a data evenimentele istoriei lor conform cu olimpiadele,si deci in functie de data simbolica 776.Aceasta totusi,nu este in unanimitate admisa de istoricii moderni care pledeaza pt o data mai indepartata…sau mai recenta.Pe data de o parte,intr-adevar,descoperirea in sanctuarul de la Olimpia a ex-votoului din teracota,datand din secolul al x-lea i.hr.,reprezentand care si cai,indeamna la presupunerea ca aceste curse hipice au putut avea loc aici inca din acea epoca.Pe de alta parte,inaintea secolului al VII-lea i.HR.,nici un vestigiu arheologic nu da posibilitatea sa se constate existenta efectiva a unui stadion,monument considerabil totusi,lung de aprox.190 m.,si din care ar fi trebuit sa ramana urme ;mai mult chiar mentionarea altor probe in afara de cursa,care sa permita sa se vorbeasca de ‘’jocuri ‘’ la plural,nu intervine decat in preajma aceleiasi epoci,adica tardiv,in 708 I.HR.,pentru pentatlon,in 688,pentru box……..
Jocuri cvadrienale
Oricare ar fi data lor adevarata de nastere,Jocurile Olimpice constituie pana la sfarsitul sec. al IV-lea un eveniment sportiv important.Desfasurandu-se din patru in patru ani la Olimpia,in nord-vestul Peloponesului,ele pun la incercare greci liberi veniti din toate tinulurilr elenismului,Asia,Grecia propriu-zisa si Italia.Olimpia,la origine,este un sanctuar.In epoca jocurilor,doua temple celebre sunt cunoscutr aici,unul consacrat Herei,celalalt lui Zeus,acesta din urma adapostind statuia criselefantina a zeului,opera a marelui sculptor Fidias,considerata ca fiind una dintre cele Sapte Minuni ale lumii.Dar,in decorul inverzit al colinelor acoperite de paduri,printre care curge raul Alfeum,se inalta mai ales edificiile destinate atletilor :gimnaziul si sala de gimnastica servesc pentru antrenament,competitiile avand loc pe stadion si pe hipodrom.Atletii,inaceasta epoca,concureaza goi,exceptand fara indoiala un suspensor sau o centura atletica.Nu exista categorii potrivit greutatii,nici macar in sporturile de lupta,cum se face astazi :singura distinctie recunoscuta este aceea a doua clase de varsta,deoarece atletii disputa competitia ‘’copiilor’’sau pe cea a ‘’barbatilor’’,varsta de 18 ani constituind probabil limita intre cele doua categorii.In sfarsit,femeile sunt excluse cu strictete de la jocuri,si ca spectacole si ca participante.
Jocurile panelenice
Patru mari serbari sportive.Jocurile Olimpice se numara printre jocurile panelenice,aceste mari serbari in care una dintre trasaturile cele mai caracteristice ale mentalitatii grecesti se manifesta odata cu rolul atribut luptei,aceasta lupta pentru ‘’a-i depasi pe toti ceilalti’’.Celelalte trei serbari sunt jocurile pitice,de la Delfi,jocurile istmice ,aproape de istmul Corint si jocurile nemeice,din nord-vestul Peloponesului,nu departe de Argos :ultimele doua au loc din doi in doi ani,in timp ce jocurile pitice,ca si jocurile olimpice se celebreaza la fiecare patru ani.
O ierarhie clara.Suprematia Olimpiei este totusi evidenta:pe de o parte,celelalte trei jocuri n-au fost organizate decat cu aproape doua secole dupa cele de la Olimpia(in 586,582 si 573);pe de alta parte,dovada a valorii’’comerciale’’relative a acestor jocuri-un edict al lui Solon acorda 500 de drahme antenienilor invingatori la Olimpia,in timp ce invingatorii de la Delfi nu primesc decat 100 de drahme.
Jocuri sportive si jocuri muzicale.
Specializarea sportiva a Jocurilor Olimpice este o alta caracteristica a lor,spre deosebire de celelalte jocuri,care cuprind ,in afara de probele de echitatie si de gimnastica,intreceri muzicale.In sec.I d.Hr.,imparatul roman Nero a incercat,impotriva datinei,sa introduca un concurs muzical la Olimpia,deoarece el credea ca are talent in aceasta disciplina.
Pentatlonul
Introdus in Olimpia in 708 i.Hr.,pentatlonul cuprinde dupa cum indica numele sau cinci probe.Doua dintre ele se pot practica in mod atonom:alergarea pe lungimea unui stadion si tranta(lupta),in care adversarul trebuie pus de trei ori la pamant.Celelalte trei nu exista decat in cadrul pentatlonului:este vorba despre aruncarea discului,de aruncarea sulitei si desaritura in lungime,pe care atletul o poate practica atunci tinand haltere-n maini.Daca pentru timpurile moderne exista sisteme de notare foarte precise,care nu corespund cu nimic mentalitatiigrecesti,modalitatile care permit sa se desemneze invingatorul pentatlonului antic raman extrem, de controversate.Un sistem de eliminare progresiva poate fi luat in consideratie:numai invingatorii primelor trei probe(sulita,discul,saritura)pot continua competitia,disputand alergarea si tranta(lupta).
Sase zile de competitii
In sec.al V-lea.,programul probelor este mult mai dens si mai complet decat la inceputiri.Prima zi este consacata ceremoniilor religioase :atletii si antrenorii sai depun juraminte si aduc jertfe lui Zeus.
A doua zi se desfasoara probele tinerilor,iar in ziua urmatoare,alergarile hipice,atelaje,calarie si pentatlonul.Ziua a patra este din nou consacrata lui Zeus,caruia i se ofera o hecatomba,sau jertfirea a 100 de boi.Ziua a cincea este foarte incarcata :curse de alergari,de sprint si de fond,mai ales asa numitul delichos,care atinge aproape 5 km,se desfasoara dimineata,dupa-amiaza fiind rezervata celor trei sporturi de lupta :pugilat,lupta si pancratiu,iar ziua se termina cu alergatrea inarmata,la care iau parte hoplitii sau pedestratii cu casca,jambiere si scut.Aceasta proba marceaza in mod simbolic sfarsitul armistitiului instituit din patru inpatru ani pe perioada jocurilor.Ultima zi este consacrata ceremoniei de inchidere,care ii celebreaza,prin procesiuni si printr-un mare bancet,pe invingatorii incoronati cu frunze de maslin.
‘’Olimpionicii’’ se intorc atunci in cetatile lor,in care gasesc cateodata poeti si sculptori pentru a-I imortaliza,si in care foarte curand,primesc drept premii pentru gloria lor recompense cu adevarat materiale,deoarece ‘’amatorismul’’nu are nici un sens in Grecia Antica,iar pentru cei de astazi,important este sa castigi,incluzand aici toate sensurile cuvantului.


www.referat-scoala.ro