Referat Rauri
 

www.referat-scoala.ro


Index2000 LinkExchange
Home Top download Medie referate Cauta referat Adauga Cele mai citite
Astronomie (95)
Biologie (676)
Chimie (328)
Diverse (160)
Economie (58)
Engleza (253)
Filozofie (108)
Fizica (389)
Franceza (121)
Geografie (739)
Germana (40)
Informatica (384)
Istorie (918)
Marketing (9)
Matematica (303)
Psihologie (163)
Religie (40)
Romana (1572)

Link exchange

Total referate:
6356


HotNews:

PEDOMETRU LA FURNICI
Guitar Hero va avea continuari
Armored Core 4 - lansat odata cu PS3
SCHIMBARI LA BAC - Hardau vrea sport obligatoriu, ori deloc
ALTERNATIVA LA SOURCEFORGE, Google lanseaza un serviciu pentru gazduirea proiectelor open-source
Un nou RPG, Phantasy Star
Movielink sau DVD-ul care vine de pe Internet
SESIUNEA DE TOAMNA - INCEP INSCRIERILE PENTRU A DOUA SESIUNE A BAC-ULUI

Stiinta si Tehnologie

Linia Fierbinte : ADMITERE FACULTATE 2008::Admitere computerizata liceu 2008::Bacalaureat 2008

Linia Timpului: ADMITERE FACULTATE 2007::Teste Nationale 2007::Admitere computerizata liceu 2007::Bacalaureat 2007
ADMITERE FACULTATE 2006::Teste Nationale 2006::Admitere computerizata liceu 2006::Bacalaureat 2006


Rauri



APELE ROMÂNE
MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR ADMINISTRATIA NATIONALA “APELE ROMANE”


PLANUL DE MANAGEMENT AL SPATIULUI HIDROGRAFIC PRUT - BARLAD


















































RAPORT 2004
Caracteristicile spatiului hidrografic, impactul activitatilor umane si analiza economica in conformitate cu Articolul 5, Anexele II si III si inventarul zonelor protejate cerut de Articolul 6 si Anexa IV a Directivei Cadru pentru Apa 2000/60/EC

Termen de raportare 22.03.2005


R E Z U M A T




Planul de Management al Bazinului Hidrografic reprezinta principalul instrument de implementare a Directivei Cadru 2000/60/UE in domeniul apei. Planul de Management al Spatiului Hidrografic are drept tinta atingerea “starii bune” a apelor in anul 2015, ceea ce va asigura aceleasi conditii de viata din punct de vedere al apelor pentru toti cetatenii El trebuie sa se incadreze in Planul National de Management al Romaniei, care se incadreaza in Planul Districtului Hidrografic al Dunarii (PMDHD). Raportul 2004 al Planului de Management al Spatiului Hidrografic raspunde obligatiilor de raportare la Comisia Europeana in conformitate cu prevederile Directivei Cadru 2000/60 Articolul 5, Anexa II si Anexa III referitoare la prima analiza si caracterizare a Spatiului Hidrografic Prut – Barlad. De asemenea, furnizeaza informatii despre progresele inregistrate pentru implementarea Articolului 6 si Anexei IV privind inventarul zonelor protejate, precum si progresele legate de Articolul 16 privind informarea si consultarea publicului.
Analiza de evaluare a starii apelor de suprafata si subterane are drept scop determinarea corpurile de apa “la risc”care esa posibil sa nu atinga obiectivele de mediu. In continuare utilizand rezultatele analizei din Raportul 2004 se va dezvolta reteaua de monitoring (1.07.2007) si se vor propune programe de masuri (22.03.2009) pentru atingerea “starii bune” a apelor pana in anul 2015.
Datele si informatiile care au stat la baza elaborarii Raportului 2004 sunt in general date din anul 2002 si uneori 2003, cu exceptia capitolului de analiza economica, pentru care s-au utilizat date din perioada 2000-2003.
Aceste date au fost furnizate in principal de Directia Apelor, agenti economici, Directiile Judetene de Agricultura si Filialele ROMSILVA din judetele apartinand spatiului analizat, autoritatile locale si judetene, Agentiile de Protectia Mediului, Administratiile Regiunilor de Dezvoltare, Institutul National de Statistica, etc.
Raportul a fost elaborat de specialisti din Colectivul de Scheme Directoare de Amenajare si Management din cadrul Directiei de Ape, cu participarea expertilor Directiei Planuri de Management si Amenajare a Bazinelor Hidrografice din cadrul Administratiei Nationale “Apele Romane“, precum si a unor experti din institute de cercetare de profil.


Prezentarea generala a spatiului hidrografic
Spatiul hidrografic Prut - Barlad are o suprafata de 20267 km2 cu o lungime a retelei hidrografice de 7777 km si cu o densitate medie de 0,38 km/km2. Pe aproximativ 80 % din lungimea acestei retele hidrografice se manifesta fenomenul de secare.
Relieful este predominant de câmpie, cu zone restranse de podis (Fig. 2.2), cu un climat temperat continental (temperatura medie anuala 90C) si precipitatii medii anuale cuprinse intre 400 mm si 600 mm pe an.
In spatiul hidrografic Prut – Barlad terenul arabil si padurile ocupa o suprafata de13631 km2 si respectiv 74,9% din suprafata totala (Fig. 2.3).
Administrativ, spatiul hidrografic Prut – Barlad (Fig. 2.1.) ocupa aproape integral judetele Botosani, Iasi, Vaslui si Galati si partial judetele: Neamt, Bacau si Vrancea, avand o populatie in acest areal de cca. 2,2 milioane locuitori, din care 1,04 mil. loc. (~50%) traiesc in mediul urban. Din populatia totala, 40,5 % (75,79% in mediu urban, 8,53 % in mediu rural) este racordata la sistemele

centralizate de alimentare cu apa si 24,1 % (50,17 % in mediu urban,0,53 % in mediu rural) este racordata la statiile de epurare.
Resursa teoretica totala de apa din spatiul hidrografic analizat este de 3661 mil. m3/an, iar resursa specifica de 436 m3 /loc/an, ceea ce situeaza acest spatiu sub media pe România.
Pentru a asigura sursa de apa diverselor folosinte au fost realizate 49 de acumulari importante cu un volum util de 2036 mil. m3.
Datorita dezvoltarii economice din perioada 1960-1989, calitatea apelor s-a inrautatit foarte mult fata de starea de referinta din anii ’50. Dupa anul 1989, starea calitatii apelor s-a imbunatatit datorita restringerii activitatilor economico-sociale si a aplicarii mecanismului economic in domeniul apelor, inclusiv a principiului “poluatorul plateste”.


Tipologie si conditii de referinta
Tipologiile pentru cursurile de apa si pentru lacuri s-au definit pe baza unor metodologii unitare elaborate la nivel national (Serban P., Jula G., Radulescu D., 2001), avand in vedere parametrii abiotici ai sistemului B recomandat de Directiva Cadru.
Analiza efectuata prin aplicarea acestor metodologii la nivelul spatiului hidrografic Prut - Barlad a condus la definitivarea a 10 tipuri de cursuri de apa dintre care 2 tipuri de rauri nepermanente (Fig. 3.3), un tip de lac natural si 2 tipuri de lacuri de acumulare (Fig. 3.4).
Aceste tipuri urmeaza sa fie validate pe baza metodologiilor specifice ce vor lua in considerare masuratorile directe ale parametrilor caracteristici ai comunitatilor biologice.
Pentru determinarea conditiilor de referinta au fost selectate situri de referinta fara impact
sau cu impact antropic minim, unde s-au efectuat pana in prezent relativ putine observatii si masuratori asupra parametrilor fizico – chimici si biologici. Nu au fost gasite situri de referinta pentru toate tipurile de rauri si lacuri decat pentru 4 din 10 tipuri de rauri si 2 din 2 lacuri de acumulare si, din acest motiv, s-au folosit cele mai bune situri disponibile care au permis extrapolarea parametrilor din starea actuala la conditiile de referinta.


Identificarea presiunilor semnificative
Cele mai importante categorii de presiuni din cadrul spatiului hidrografic Prut – Barlad sunt presiuni punctiforme, difuze si hidromorfologice.
Prin aplicarea criteriilor ICPDR care tin seama numai de presiuni si a metodei integrate METIMPRA (Serban P., Moldovan F., Tuchiu E., 2001) care tine seama atat de presiuni cat si de impact, s-au identificat 9 surse de poluare semnificative (Fig. 3.6), din totalul de 23 surse de poluare inventariate. Dintre acestea 19 surse reprezinta aglomerarile umane cu peste 10 000 locuitori echivalenti la care statiile de epurare nu functioneaza corespunzator (Fig. 3.7). Aportul descarcarilor surselor de poluare semnificative din totalul evacuarilor surselor punctiforme inventariate este de cca 80%.
Sursele punctiforme de poluare semnificative din spatiul hidrografic Prut - Barlad, pe categorii, sunt urmatoarele: • menajere: localitatile Botosani, Iasi, Barlad, Vaslui, Galati, Darabani, Dorohoi, Saveni, Harlau,
Belcesti, Tg. Frumos, Pd. Iloaiei, Negresti, Husi, Beresti, Tg. Bujor, Munteni, Tecuci, Matca; • industriale: unitatile Sidex Galati, Spirt Ghidigeni, SC Cotnari; • agricole: unitatea Prodsuis Stanilesti .
***
Sursele de poluare difuza sunt reprezentate in special de:

• Ingrasamintele chimice utilizate in agricultura care au fost de 1,56 kg P/ha (Fig. 3.9.2) si 6,91 kg N/ha (Fig. 3.9.1), mult mai mici decat media in Bazinul Dunarii de 5,9 kg P/ha si respectiv 31,4 kg N/ha .
• Pesticidele utilizate pentru combaterea daunatorilor care au fost de 0,14 kg /ha (Fig.
3.9.3), mai putin decat 1,39 kg/ha –media a 7 state din Bazinul Dunarii.
• Animalele domestice din spatiul hidrografic analizat care au o densitate de 0,65 vaci echivalente /ha (Fig. 3.10), mai mare decat media in Bazinul Dunarii care variaza intre 0,45 - 0,55 animale echivalente /ha, in functie de metoda de calcul utilizata. In mediul rural cele mai importante surse de poluare difuza sunt situate in perimetrele localitatilor din zonele vulnerabile care sunt mentionate la capitolul de zone protejate (Fig. 5.4).
• Aglomerarile umane din mediul rural si mediul urban, avand in vedere procentele mici de racordare a populatiei la reteaua de canalizare de 0,9 % si respectiv 68,7 %.
Referitor la identificarea presiunilor semnificative, principala problema o reprezinta insuficienta datelor de monitoring, in special date privind continutul de substante periculoase/ prioritar periculoase si metale grele in apele uzate evacuate de catre sursele de poluare punctiforme, precum si lipsa datelor pentru calculul incarcarilor de poluanti, ce ajung in apele de suprafata din surse difuze.
Presiunile hidromorfologice afecteaza 158 rauri din totalul de 417 cursuri de apa din spatiul hidrografic, insa cele mai importante presiuni hidromorfologice (Fig.3.11) sunt cauzate de:
? 49 lacuri de acumulare, din care cea mai importanta este acumularea Stanca Costesti; ? 1173 km indiguiri si 1084 km regularizari, cele mai importante fiind pe raurile: Prut (33%),
Jijia (28%), Baseu (42%), Sitna (54%), Miletin (51%), Bahlui (35%), Racova (59%), Vasluiet (41%), Berheci (60%) etc.
? 262 iazuri piscicole care afecteaza regimul hidrologic pe 116 rauri; ? 6 derivatii de apa;
? 2 prize de apa care preleva debite semnificative si 9 restitutii importante.
O caracteristica importanta a spatiului hidrografic o reprezinta realizarea din cele mai vechi
timpuri a numeroase iazuri piscicole care afecteaza 116 rauri (27.8 %) din totalul de 417 cursuri de apa cu suprafata mai mare de 10 km2 .
Corpuri de apa de suprafata
Pentru delimitarea corpurilor de apa de suprafata a fost adaptat la conditiile bazinelor hidrografice din Romania ghidul european. Criteriile utilizate pentru delimitarea corpurilor de apa au fost:
• categorii de apa de suprafata; • tipologia apelor de suprafata;
• caracteristicile fizico – geografice si hidromorfologice ale bazinului; • presiunile si starea apelor de suprafata;
• limitele ariilor protejate.
Avand in vedere aceste criterii au fost delimitate 338 corpuri de apa, din care 75 sunt lacuri
de acumulare (Fig. 3.21). Lungimea medie a corpurilor de apa este de 23,15 km. Din totalul corpurilor de apa 74,56% reprezinta corpuri de apa nepermanente.
Corpurile de apa puternic modificate si artificiale
Procesul de desemnare a corpurilor de apa puternic modificate se bazeaza, in mod normal,
pe date biologice. Luand in consideratie faptul ca, pentru moment, nu sunt disponibile suficiente date biologice, s-au propus criterii abiotice (Tabelul 3.9) pentru desemnarea provizorie a

corpurilor de apa puternic modificate. Aceste criterii sunt bazate pe tipuri de lucrari hidrotehnice si efectele acestora asupra ecosistemelor acvatice (Serban P., Radulescu D., 2001) .
In spatiul hidrografic Prut - Barlad au rezultat (Fig. 3.21) pentru cele 86 de corpuri de apa permanente:
• 62 (18,34%) corpuri de apa puternic modificate;
• 6 (1,77%) corpuri de apa candidate la puternic modificate; • 11 (3,3%) corpuri de apa care nu sunt puternic modificate; • 7 (2,07%) corpuri de apa artificiale.
Corpuri de apa subterana
Identificarea si delimitarea corpurilor de apa subterana s-a realizat pe baza urmatoarelor criterii:
• geologic;
• hidrodinamic;
• starea corpului de apa: - calitativa - cantitativa.
Delimitarea corpurilor de apa subterana s-a facut numai pentru zonele in care exista acvifere semnificative ca importanta pentru alimentari cu apa si anume debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi.
In spatiul hidrograficPrut - Barlad au fost delimitate 5 corpuri de apa subterana, din care 1 este transfrontalier (Fig. 4.1).


Corpuri de apa de suprafata si subterana la risc
Evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa tine cont de criteriile pentru identificarea presiunilor, precum si de criteriile pentru evaluarea impactului acestora. Au fost luate in considerare urmatoarele:
• poluarea cu substante organice; • poluarea cu nutrienti;
• poluarea cu substante prioritar / periculoase; • alterari hidromorfologice.
Un corp de apa este „la risc” daca unul dintre criteriile referitoare la presiune si/sau impact
este indeplinit. Daca nu este indeplinit nici unul dintre criterii, atunci corpul este „fara risc”. In cazul in care lipsesc datele pentru evaluarea riscului, atunci corpul de apa este considerat ca fiind „posibil la risc”.
Avand in vedere criteriile mentionate anterior, starea celor 86 de corpuri de apa permanente este urmatoarea: • 40 (46,51%) la risc; 31 (36,05%) posibil la risc; 15 (17,44%) fara risc din punct de vedere al
substantelor organice (Fig. 3.22);
• 36 (46,51%) la risc; 31 (36,05%) posibil la risc; 19 (17,44%) fara risc din punct de vedere al
nutrientilor (Fig 3.23);
• nici unul la risc; 2 (2,33 %) posibil la risc; 84 (97,67%) fara risc din punct de vedere al
substantelor prioritar/prioritar periculoase (Fig 3.24);
• 69 (50,48%) la risc; 6 (6,98%) posibil la risc; 11 (42,54%) fara risc din punct de vedere al
alterarilor hidromorfologice. (Fig 3.25);

Pentru apele subterane au fost identificate urmatoarele corpuri de apa la risc calitativ GWPR03 (Fig. 4.4) si GWPR02 (Fig. 4.5).
Corpurile de apa subterana se afla la risc datorita unor surse istorice reprezentate de unitati sau complexe agrozootehnice care si-au incetat sau redus activitatea si surse actuale situate de regula in zonele vulnerabile.
Ca o constanta in procesul de caracterizare a apelor trebuie subliniata lipsa si insuficienta datelor privind atat monitoringul chimic, cat si cel biologic.
Apare evidenta necesitatea implementarii noului concept de monitoring integrat al apelor ce presupune o tripla integrare: a ariilor si mediilor de investigare cat si a elementelor/ componentelor monitorizate: biologice, hidromorfologice si fizico-chimice.
Avand in vedere numarul relativ mare de corpuri ”posibil la risc” este necesara o monitorizare speciala, care sa cuprinda supravegherea intregului corp de apa si determinarea cat mai exacta a tuturor presiunilor, inclusiv a celor difuze.
Pentru o caracterizare ulterioara mai detaliata si completa sunt necesare modele matematice, criterii de evaluare si studii de caz (de ex. ”Efectul presiunilor antropice asupra biotei”). De asemenea este necesara elaborarea metodologiilor de evaluare globala a calitatii apelor in cele 5 categorii de calitate, in conformitate cu prevederile Directivei Cadru 2000/60/EC.
Astfel, avand in vedere numarul relativ mare de corpuri de apa “la risc” se impun de urgenta:
• Extinderea, modernizarea si realizarea de statii noi de epurare in conformitate cu prevederile documentului de pozitie referitor la Directiva 91/271/EEC, privind epurarea apelor uzate urbane.
• Modernizarea si extinderea statiilor de epurarea ale unitatior industriale avand in vedere prevederile Documentului de pozitie referitor la Directiva 76/464/EEC privind substantele prioritare/prioritar periculoase.
• Reconstructia raurilor prin aplicarea noului concept de aparare care sa asigure atat reducerea riscurilor datorate inundatiilor si secetelor prin crearea de lacuri de acumulare si indiguiri cat si cresterea biodiversitatii florei si faunei acvatice prin realizarea de habitate corespunzatoare, inclusiv a unor zone umede.
• Aplicarea Codului Bunelor Practici Agricole in zonele vulnerabile la nitrati din surse agricole, in conformitate cu prevederile Directivei 91/676/EEC.




Zone protejate
In ultimii 50 de ani, o mare parte din zonele umede situate de-a lungul raurilor si-au schimbat destinatia prin realizarea unor indiguiri. Aceste zone si-au pierdut rolul de protectie contra viiturilor, de reincarcare a acviferelor si de habitat pentru fauna si flora specifice.
In spatiul hidrografic Prut – Barlad au fost identificate 16 captari de apa de suprafata, din care 62,5 % au zone de protectie si respectiv 136 captari de apa subterana, dintre care 73,5 % au desemnate zone de protectie. (Fig. 5.1).
Nu exista inca in prezent zone desemnate pentru protectia speciilor acvatice din punct de vedere economic, cu exceptia raul Prut, pe o lungime de 584 km, de la confluenta cu fluviul Dunarea pana la acumularea Stanca Costesti unde sunt conditii propice de migratie a sturionilor si pentru care se fac demersuri pentru a fi desemnate ca zone protejate (Fig. 5.2).
Lungimea totala a raurilor ce se vor situa in aceste zone protejate reprezinta 7,5 % din lungimea totala a cursurilor de apa .

Zonele destinate pentru protectia habitatului sau speciilor unde apa este un factor important, desemnate pana in prezent in numar de 14, au la baza legislatia romaneasca (Legea 13/1993 si Legea 462/2001) si au o suprafata de 4889 ha care reprezinta 0,25% din suprafata spatiului hidrografic Prut – Barlad. (Fig. 5.3).
Zonele sensibile la nutrienti sunt reprezentate de tot spatiul hidrografic analizat, avand in vedere prevederile Documentului de pozitie incheiat intre Romania si Comunitatea Europeana.
Zone vulnerabile la nitrati din surse agricole (Fig. 5.4) au fost desemnate perimetrele a 30 localitati din spatiul hidrografic analizat, respectiv: CEPLENITA, COMARNA, CORNI, COZMESTI, COTNARI, DELENI, DRAGANESTI, FUNDENI, GOLAIESTI, GRAJDURI, HARLAU, IASI, IVESTI, LETCANI , MADARJAC, MIRONEASA, MIROSLAVA, POPRICANI, PRAJENI, SCHELA, SCANTEIA, SCOBINTI, STEFANESTI, TIBANA, TARGU FRUMOS, TOMESTI, TRUSESTI, TUDOR VLADIMIRESCU, UMBRARESTI si VOINESTI
Nu au fost identificate pana in prezent zone naturale amenajate pentru imbaiere.


Analiza economica
In ceea ce priveste analiza economica a utilizarii apei, s-a studiat: evaluarea importantei economice pentru servicii si utilizatorii de apa, elaborarea de tendinte privind evolutia cerintei de apei si a indicatorilor macroeconomici pe termen mediu si lung, precum si estimarea nivelului actual al recuperarii costurilor pentru serviciile de apa.
Elaborarea unor tendinte relevante, la nivel de spatiu hidrografic analizat privind volumele de apa prelevate pe sectoare de activitate, pune foarte multe semne de intrebare, in special datorita perioadei de tranzitie prin care trec activitatile economice .
Dupa anul 1990, in spatiul hidrografic Prut - Barlad, in noile conditii social-economice, se remarca pana in anul 2003 o scadere accentuata a cerintelor de apa cu circa 77 %, ca o consecinta obiectiva a reducerii activitatii din unele ramuri industriale mari consumatoare de apa (metalurgie, chimie), precum si datorita neutilizarii sistemelor de irigatii si desfiintarii unui mare numar de complexe zootehnice si avicole.
Preturile pentru serviciile de alimentare cu apa din cadrul spatiului hidrografic Prut – Barlad variaza intre 0,19 si 0,33 euro/m3 pentru populatie, tarifele aferente serviciului de canalizare si epurare variind intre 0,04 si 0,18 euro/m3, iar contributiile pentru serviciile de gospodarirea resurselor de apa reprezinta in medie 2% din pretul final la consumator.
S-a studiat pentru spatiul hidrografic Prut - Barlad nivelul actual al recuperarii costurilor pentru serviciile de apa. Analiza a scos in evidenta faptul ca valoarea serviciilor de apa, in general nu este recuperata prin platile beneficiarilor.
De exemplu, rata de recuperare a costurilor serviciilor de gospodarirea resurselor de apa la nivelul spatiului hidrografic analizat este de 43% in 2003.
Ca o caracteristica trebuie subliniat faptul ca apararea impotriva inundatiilor este o activitate foarte importanta prin multitudinea si amploarea lucrarilor din aceasta zona, cheltuielile aferente acestei activitati fiind suportate tot prin tarifele pentru serviciul de asigurare a apei brute in sursa.
In cazul spatiului hidrografic analizat, costurile foarte mari pentru apararea impotriva inundatiilor – cca 70% din totalul cheltuielilor, depasesc veniturile realizate si din acest motiv, Directia de Apa care administreaza acest spatiu are un grad de rentabilitate scazut.
Nu s-au putut identifica pana in prezent, la nivel de spatiu hidrografic, costul pagubelor pe care le produc folosintele de apa asupra mediului si ecosistemului (costurile de mediu), precum si costurile oportunitatilor trecute in dauna altor folosinte datorita epuizarii resurselor intr-o masura mai mare fata de rata de recuperare naturala a acestora.

Se poate sublinia ca insuficienta informatiilor necesare completarii unei baze de date relevante pentru derularea analizei economice deriva in principal din faptul ca indicatorii socio- economici (PIB, PIB pe angajat, venitul mediu familial, aportul la PIB sau rata cresterii economice pe ansamblul economiei sau pe sectoare) se calculeaza la nivel de regiune de dezvoltare si nu la nivel de spatiu hidrografic.


Informarea si consultarea publicului
Activitatea privind Participarea Publicului, in conformitate cu prevederile Art. 14 al Directivei Cadru 2000/60/EC, a avut la baza elaborarea de Instructiuni metodologice privind “Participarea publicului“ (Vasiu A., 2003) prin adaptarea Ghidului privind “Participarea publicului“ elaborat de Uniunea Europeana si a Strategiei privind participarea publicului pentru Districtul Hidrografic al Dunarii.
Comitetul de Bazin creat pe baza HG 1212/2000 reprezinta principala autoritate pentru consultarea si informarea publicului la nivel bazinal si local. De asemenea, Comitetul de Bazin asigura participarea publicului la luarea deciziilor din domeniul apelor.
In cadrul sedintelor Comitetelor de Bazin au fost prezentate:
• Calendarul si programul de lucru pentru elaborarea Planurilor de management pe bazin
hidrografic si rolul consultarii publicului;
• Raportul 2004 al Planului de management pe spatiul hidrografic.



























































Figura 2.1. Spatiul hidrografic Prut – Barlad




























































Figura 2.2 Principalele unitati de relief



























































Figura 2.3.Utilizarea terenului



























































Figura 3.3. Tipologia cursurilor de apa




























































Figura 3.4. Tipologia lacurilor


































































Figura 3.6. Surse semnificative de poluare a apelor
































































Figura 3.7. Eficienta statiilor de epurare
































































Figura 3.9.1. Modul de utilizare a azotului
































































Figura 3.9.2. Modul de utilizare a fosforului
































































Figura 3.9.3. Modul de utilizare a pesticidelor






























































Figura 3.10. Densitatea animalelor domestice

































































Figura 3.11. Lucrari hidrotehnice in spatiul hidrografic Prut - Barlad
































































Figura 3.21. Corpurile de apa de suprafata
































































Figura 4.1 Corpurile de apa subterana
































































Figura 3.22. Corpuri de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu datorita poluarii cu substante organice



































































Figura 3.23. Corpuri de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu datorita poluarii cu nutrienti

































































Figura 3.24 Corpuri de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu datorita poluarii cu substante prioritare/prioritar periculoase




































































Figura 3.25. Corpuri de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu datorita alterarilor hidromorfologice

































































Figura 4.4.Corpul de apa subterana la risc_GWPRO3



































































Figura 4.5.Corpul de apa subterana la risc_GWPRO2




































































Figura 5.1. Zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii


































































Figura 5.2 Zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic



































































Figura 5.3. Zone destinate protectiei habitatelor si speciilor din cadrul S.H. Prut-Barlad unde apa este un factor important






























































Figura 5.4. Zone vulnerabile la nitrati





Criterii pentru definirea presiunilor hidromorfologice semnificative Tabelul 3.9


Nr. crt Constructii hidrotehnice (alterari hidromorfolog.) Efecte Parametrii ce reflecta presiunea Pragul
1 Lucrari de barare transv. a) baraje, deversoare, Asupra regimului hidrologic, transportului sedimentelor si migrarii biotei 1) Densitatea pragurilor (nr. /km) sau > 1
praguri de fund Inaltimea obstacolului (cm) > 20
b) lacuri de acumulare – evacuare unde pulsatorii Asupra curgerii minime si biotei Debitul minim in albie / Q*2) (%) <100
Asupra regimului hidrologic, stabilitatii albiei si florei Gradientul (des) cresterii nivelului apei (cm) / ora > 50
Lucrari in lungul raului
a) diguri, amenajari agricole, piscicole, etc Asupra conectivitatii laterale, vegetatiei din lunca inundabila si zonelor de reproducere Lungime diguri / Lungime corp de apa (%) > 30
2 Suprafata afectata / suprafata luncii inundabile (%) > 30
b) Lucrari de regularizare si consolidare maluri, taieri de Asupra profilului longitudinal al raului, structurii substratului si biotei Lungime lucrare de regularizare / Lungime corp de apa (%) > 30
meandre
3 Senale navigabile Asupra stabilitatii albiei si biotei Latimea senalului (dragat) / Latimea albiei (%) > 30
Prize de apa, restitutii folosinte (evacuari), derivatii Asupra curgerii minime, stabilitatii albiei si biotei Debitul prelevat sau restituit / Debitul mediu multianual (%) > 10
4
Debitul minim in albie / Q*2) (%) < 100
Nota : 1)
se considera doar biota migratoare
2) Q* = Q95% (m3/s)+ 0,1 pentru Q95% > 200 l/s ; Q* = 1,25 x Q95% (m3/s)+ 0,05 pentru Q95% < 200 l/s
Q95% - debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95 % (mc/s)
3) frecventa > 1 / zi

NOTA
La aceste surse punctiforme de poluare se mai supun aprobarii si sursele de poluare care intra sub incidenta Legii 645/2002 si OUG 34/2002 (transpunere directiva 96/61/CE), necesitand autorizare integrata de mediu (IPPC - prevenirea si controlul integrat al poluarii), care sunt:
• fara perioada de tranzitie dar cu estimari de costuri -anexa 1
SC Termica SA Nr.1,2,3 Botosani, SC CET II Iasi, SC Asam SA Iasi, C Fortus SA Iasi, SC Terom SA Iasi, SC Conex SA Iasi, Casa Lebada SRL Iasi, SC Balay Romania SRL Iasi, SC Avitop SA Iasi, SC Rom Trading Company SRL Iasi, SC Latini Com., SC Moldomobila, SC Rulmenti SA Barlad, SC Safir SRL Valeni-Rosiesti-Miclesti Vaslui, SC Avicom SA Vaslui, SC Somano SA Galati, Zaharul SA Liesti
• cu perioada de tranzitie aprobata - anexa 2
SC Forma SA Botosani, SC Ispat Tepro SA Iasi, SC Ceramica SA Iasi, SC Antibiotice SA Iasi, SC Avicola SA Ferma Letcani Iasi, SC Avicola SA Ferma Razboieni Iasi, SC Agrivas SRL Vaslui, SC Commet SA Galati, SC Ispat Sidex SA Galati, SC Cereal Prod SA Galati, SC Avicola Sivita SA Galati

Materie: Geografie
Nivel:
Postat de: cocos diana in 20 Aprilie 2005
Nota: 4.41 (34 note primite)
Accesari: 460
Download-uri:149
Voteaza acest referat
Daca acest referat te-a ajutat, te rog sa-i acorzi o nota. Multumesc.
 1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   


Referat-Scoala.ro     contact@referat-scoala.ro
www.index2000.ro

Referat-scoala.ro StatsXweb.ro - Totul intr-un singur loc!Director web - Roportal