Toronto,vatra de crestere si prefacere



A doua metropola a Canadei dupa Montreal si centrul administrativ al celei mai prospere provincii canadiene,orasul Toronto,se afla asezat pe tarmul nord-vestic al lacului Ontario.
Faimoasele paduri canadiene se intindeau odinioara pana aproape de lacul Ontario si erau vestite prin abundenta vanatului cu blana. Acesta a atras de la inceput pe primii imigranti europeni.Primul european cunoscut ca a ajuns in aceste locuri,prin 1615,a fost francezul Etienne Brule,agent al lui Samuel de Champlain, considerat ca parintele fondator al Canadei.Indienii Algonkini,din tribul bastinas Missisaugas,recunosteau aceste minunate tinuturi de vanatoare cu numele de Toronto.Acest cuvant are mai multe intelesuri:”loc de negot” sau “locul abundentei” sau “locul recoltei”.Toate aceste intelesuri sunt valabile astazi.
Francezii s-au stabilit definitiv aici in 1750 cand au construit un fort din seria de fortificatii ridicate de ei pe Sf. Laurentiu si Ontario in lungul vechiului drum comercial renumit pentru negotul cu blanuri.Fortul a fost insa ars in 1759,cand Englezii au luat in stapanire aceste tinuturi,declansand era imigratiei masive anglo-saxone.in 1793 s-a fixat aici resedinta Canadei superioare,Canada britanica,prin opozitie cu Canada inferioara,Canada franceza,care avea centru pe Sf. Laurentiu.Primul guvernator al Canadei de sus a fost John Simcoe,care si-a numit resedinta York;dar acest nume nu a rezistat.Vechiul nume indian,Toronto,este acela care s-a impus.
Dupa proclamarea independentei Statelor Unite,pe Ontario a aparut o frontiera noua,frontiera intre fostele colonii engleze, devenite independente-cele din sud si coloniile ramase credincioase coroanei britanice-cele din nord.In 1813,trupele americane in razboi cu Anglia,au invadat Toronto.In cele 4 zile de ocupatie yankee,orasul a fost ars,dar si britanicii si-au platit polita:au atacat Washington-ul dinspre mare,dand foc Casei Albe. Dupa plecarea Englezilor,Americanii au varuit lemnaria afumata de incendiu a resedintei presedintelui lor.De atunci acesteia i-a ramas numele de “casa alba”-The White House.
Din 1825 incoace incepe de fapt si se dezvolta Toronto,care avea la acea data numai 1000 loc.Locul pe care se afla Toronto era foarte convenabil:ca port-caci drumuri pe uscat nu prea erau,iar transportul marfurilor pe apa era mult mai sigur.Apoi hinterlandul era bogat si destul de populat nu numai de emigranti europeni,ci si cu englezi care nevrand sa devina cetateni americani se refugiau in Canada;erau asa-numitii “loialisti”-credinciosi coroanei britanice. La acestea s-a mai adaugat un factor economic:in Canada,viata era multa mai usoara;se castiga mai bine.Pana la 1810,fugarii din Statele Unite erau mai numerosi decat colonistii din Europa.80% din populatie erau Americani,stilul caselor era american, potcovarii,hangii,negustorii erau americani,de asemenea multi invatatori;cartile scolare erau aceleasi din Statele Unite.Acestei situatii i s-a pus capat in urma razboiului din 1812-1814 dintre Anglia si Statele Unite.Pe o fasie din ce in ce mai lata in lungul lui Ontorio incepuse sa se faca agricultura.Lemn era din belsug, padurea fiind aproape.Toronto ajunge repede cel mai important targ in comertul cu lemn,atat de necesar pentru constructia de corabii, dar si in comertul cu grane si blanuri.In 1841 Toronto devine capitala provinciei.In 1850 Toronto ajunge la 35000 loc.S-au adaugat colonisti de origine germana;imigrantii germani fiind prin excelenta o populatie urbana,ei au infiintat noi targuri si au contribuit la dezvoltarea orasului.Calea ferata pe Ontorio ajunge in 1853 pana la Toronto.De altfel toata extremitatea de vest a lacului Ontorio,intre Toronto si Niagara devine repede o regiune foarte proaspera,cunoscuta sub numele de “potcoava de aur”.The Golden Horseshoe.Pana astazi “potcoava de aur”a ramas regiunea cea mai urbanizata a Canadei,80% din populatia ei sunt oraseni.De asemenea ea este partea cea dintai si cea mai industrializata a Canadei.Toronto a actionat asupra populatiei ca un magnet,a fost considerat totdeauna o adevarat Mecca pentru imigranti. Toronto, desi oras englez pe pamant american,totusi locuitorii lui nu sunt nici curat americani,nici britanici adevarati,caci sunt mai putin radicali ca americanii,dar si mai putin traditionalisti ca englezii.Ei nu cunosc frictiunile rasiale si teritoariale din Statele Unite,cu toate ca in Toronto este acelasi mozaic etnic de pretutindeni:irlandezi catolici,scotieni presbiterieni,germani luterani,englezii-americani carora li se adauga,de data mai recenta,numerosi italieni,polonezi, evrei,pe langa multi alti,precum si nelipsitii chinezi cu al lor Chinatown.Acestia din urma isi pastreaza specificul etnic,caci iata ce spun ei:”Noi chinezii avem un sentiment mostenit al familiei,al trairii impreuna,oricat am fi de disperati sau oriunde ne-am duce.Ea(familia) ramane centrul culturii noastre,unicul punct cunoscut al vechiului nostru popor”.
Avand o asezare atat de favorabila,Toronto si-a sporit populatia in mod spectaculos,mai repede decat celelalte orase ale Canadei.In prezent el isi revendica intaietatea in competitia cu Montreal.Populatia lui creste nu numai prin spor natural,cat mai ales prin noii sositi,in special tineri.Un exemplu:in perioada 1961-1966,cand orasul depasise deja 2 mil. loc,Toronto a crescut cu 296000 loc.;dintre acestia 141000 spor natural,iar imigratie 155000
In 1976,avea peste 2.7 mil. loc. si a devenit inima industriala a provinciei si cel mai important port interior al Canadei.
Simbioza Toronto-Ontario,oras-lac,nu poate fi desfacuta.Toronto-port,fara lac s-ar sufoca.Pentru el in mod deosebit apa este prima resursa vitala pentru peste,navigatie,industrie,recreatie, hidroenergie,pentru nevoile stringente ale omului.
In jurul acestei metropole au rasarit multe orase-satelit si odata cu ele si atat de prospera “potcoava de aur” al carei remarcabil exponent este Toronto.
In anii de dupa al doilea razboi mondial s-au observat unele modificari in structura populatiei.Cat priveste colonistii europeni care constituie imensa majoritate a imigratiei s-a constatat ca in timpul din urma ponderea noilor sositi din tarile Europei mediteraneene este in continua crestere,in timp ce ponderea noilor sositi din tarile Europei de nord este in continua scadere.Astfel in Toronto traiesc 400000 italieni,100000 evrei,50000 greci si numerosi portughezi.Au aparut cartiere intregi uninationale, adevatare “orase in oras” cu propriile lor institutii si centru civic.Bunaoara pe teritoriul municipalitatii Toronto,suburbiile de N sunt italiene;acest caz nu este unic.
Caracterul cosmopolitan al metropolei se desprinde si din aceea ca postul local de radio transmite cetatenilor lui programe in 30 de limbi.Ba in Toronto traiesc chiar si asa-zisi “americani in exil”; sunt cei care au refuzat sa participe la razboiul din Vietnam si s-au refugiat in Canada cu familiile lor;au si un magazin propriu numit “Amex-Canada”(Amex=Americani in exil).
Toronto a crescut in etape,dar etape scurte si in salturi,depasind actualmente teritoriul metropolitan initial.El s-a intins tentacular spre hinterland in lungul cailor principale de circulatie,dar cel mai mult s-a dezvoltat in lungul lacului,spre est si vest.Apoi portul a progresat foarte mult in jurul imensei rade naturale a acestuia.
Ca un simbol al gigantismului conurbatiei moderne torontiere este acel “stilet spre cer”,de otel si sticla,inaugurat la inceputul anului 1976,care se inalta cu peste “o treime de mila”;exact are “1815 picioare si 5 inci”,adica 606 metri si este cunoscut sub numele de “Canadian National Tower”.Din ascensoarele lui cu pereti de sticla sau din restaurantul-observator,asezat pe o platforma rulanta,se poate avea o priveliste uluitoare asupra vecinatatilor spre uscat si apa ale acestei metropole.Constructia turnului de televiziune a costat 40 mil. de dolari.El domina ceilalti zgarie-nori din oras si este recunoscut “ca simbol dramatic al cresterii spectaculare a Torontoului”.
Aceasta metropola a avut ambitia de a fi nu numai un centru comercial si industrial-poate cel mai mare al Canadei,de temut pentru Montreal-dar si de a deveni un centru de stiinta si arta, directie in care se observa o oarecare ramanere in urma.Toronto este dotat astazi cu o mare universalitate,cu o trupa de balet unica in felul ei(The National Balet of Canada),cu o opera somptuoasa(Canadian Opera Company) si cu o excelenta orchestra simfonica.S-au inaltat constructii ultra moderne cum este localul in forma de turn dublu al primariei si mai ales Spitalul de Copii supranumit “Puica Americii”(America’s sweetheart),care este unul dintre cele mai mari si mai bine puse la punct spitale pediatrice din lume.Acest maret spital se gaseste chiar in centrul metropolitan, langa port si aproape de universitate.
Primaria acestui oras impunator,care este si una dintre cele zece capitale ale Canadei,este o cladire monumentala construita in anul 1958 de catre Viljo Ravell.
Populatia actuala a Toronto-ului este de 635.395 de locuitoari,dar impreuna cu studentii si emigrantii totalizeaza aproximativ 3.550.770 locuitori.
Clima inatalnita in aceasta zona este una aspra,aceasta explicand densitatea scazuta de numai 3 loc/km2.
Toronto,Saint Laurent si Ontario constituie zona cu cea mai mare densitate din Canada,Toronto fiind un important centru financiar, economic si industrial.


Macesanu
Viorel
Clasa a X-a H