Referat Continentele Lumii
 

www.referat-scoala.ro


Index2000 LinkExchange
Home Top download Medie referate Cauta referat Adauga Cele mai citite
Astronomie (95)
Biologie (676)
Chimie (328)
Diverse (160)
Economie (58)
Engleza (253)
Filozofie (108)
Fizica (389)
Franceza (121)
Geografie (739)
Germana (40)
Informatica (384)
Istorie (918)
Marketing (9)
Matematica (303)
Psihologie (163)
Religie (40)
Romana (1572)

Link exchange

Total referate:
6356


HotNews:

PEDOMETRU LA FURNICI
Guitar Hero va avea continuari
Armored Core 4 - lansat odata cu PS3
SCHIMBARI LA BAC - Hardau vrea sport obligatoriu, ori deloc
ALTERNATIVA LA SOURCEFORGE, Google lanseaza un serviciu pentru gazduirea proiectelor open-source
Un nou RPG, Phantasy Star
Movielink sau DVD-ul care vine de pe Internet
SESIUNEA DE TOAMNA - INCEP INSCRIERILE PENTRU A DOUA SESIUNE A BAC-ULUI

Stiinta si Tehnologie

Linia Fierbinte : ADMITERE FACULTATE 2008::Admitere computerizata liceu 2008::Bacalaureat 2008

Linia Timpului: ADMITERE FACULTATE 2007::Teste Nationale 2007::Admitere computerizata liceu 2007::Bacalaureat 2007
ADMITERE FACULTATE 2006::Teste Nationale 2006::Admitere computerizata liceu 2006::Bacalaureat 2006


Continentele Lumii



CONTINENTELE LUMII
Referat la geogreafie

Totalitatea statelor de pe glob sunt repartizate pe sase continente: AFRICA ; AMERICA ; ANTARCTICA ; ASIA ; EUROPA si OCEANIA.

Suprafata continentelor si repartitia statelor pe acestea

CONTINENTUL


SUPRAFATA (Km2)

Nr. DE STATE INDEPENDENTE

Nr. TERITORII DEPENDENTE

EUROPA
ASIA
AMERICA
AFRICA
OCEANIA
ANTARCTICA


10 507 000
44 163 000
42 234 000
30 309 000
8 510 000
13 261 000

44
45
35
53
14
--


6
7
19
9
22
6

AFRICA

Este un continent urias ( al treilea ca marime dupa Asia si America ) si masiv ( la 1400 km2 revin numai 10 km de tarmuri), cu tarmuri în general rectilinii, cu putine peninsule si insule. Unicul continent dispus simetric fata de Ecuator, de unde caracteristica de cel mai cald ( 3/4 din suprafata fiind subtropical). Continentul cu unele dintre cele mai mari zacaminte minerale din lume si cu cel mai ridicat potential hidroenergetic (40% din totalul mondial). Are o vegetatie si fauna bogata , dar inegal repartizata teritorial. Detine 1/5 din suprafata uscatului planetar , aproape 1/3 din tarile lumii si cam tot atât din membrii ONU, 10% din pop. mondiala si cel mai mare ritm de crestere a populatiei.
POZITIA GEOGRAFICA :
Se desfasoara în sectoare aproximativ egale de o parte si alta a Ecuatorului , între 37o21’ lat. nordica ( Capul Ras-el-Abiad ) si 34o50’ lat. sudica (Capul Acelor = Agulhas ), asadar pe o distanta de 8012 km. Cea mai mare parte a sa (cca. 75%) este cuprinsa însa între cele doua tropice. Longitudional se desfasoara pe aproximativ 7400 km, între 17o33’ longitudine vestica (Capu Verde ) si 51o20’ longitudine estica ( Capul Guardafui) fiind situata astfel în cea mai mare parte ( cca 75%) în emisfera estica. Africa este marginita de Oceanul Atlantic la vest , Marea Mediterana la nord , Marea Rosie si Oc. Indian la est. Odata cu încheierea lucrarilor de constructie a Canalului de Suez (1869) Africa a devenit cel de-al treilea continent al planetei înconjurat numai de ape , legatura sa pe uscat cu Asia fiind întrerupta. În NV o strâmtoare îngusta (13 km), Gibraltar , îl separa de Europa.
SUPRAFATA:
Cu cei 30 309 069 km2 ai sai , Africa ocupa locul al treilea între contine3ntele planetei , detinând 20% din suprafata uscatului terestru. Apele interne însumeaza 666 560 km2. Exista mari disproportii între întinderea diferitelor state africane. Numai trei tari ( Sudan , Algeria , Zair) detin un sfert din suprafata Africii, în fiecare dintre acestea putând încapea echivalentul altor 23 – 24 de state africane , începând Seychelles, cel mai mic si terminând cu Coasta de Fildes, care are peste 300 000km2. Africa este continentul cu cele mai putine insule. Exeptând ins. Madagascar (589840 km2, locul patru pe glob), doar 7 insule au între 1000 si 3000 km2. Ins. Madagascar reprezinta un sector detasat din masa continentala, iar celelalte sunt de natura vulcanica: arh. Canare , Mascarene , Zanzibar si Pemba.
CONDITII NATURALE :
În linii mari se poate sesiza , în desfasurarea latitudinala , nu numai o zonare climatica, aproape fireasca, ci chiar si una a reliefului: întinse zone depresionare ( bazinele ocupate de fluviul Zair , lacul

--//--
--2—

Victoria , s.a.) si munti înalti ( Cameroun, Ruwenzori, Elgon, Kenya, Kilimamjaro s.a.) în zona ecuatoriala , apoi la N si S podisuri întinse si aride ( Sahara în N , Kalahari si Namib în S) si zone muntoase înalte în cele doua extremitati ale continentului ( lanturile muntilor Atlas , Antiatlas, Tell în N , Muntii Scorpiei în S).
POPULATIA:
Africa are peste 500 mil. loc. (536,7 mil în 1984). Cu aceasta populatie se situeaza pe locul al treilea pe glob, depasind în ultimii ani Europa. Densitatea pop. (17,7 loc. Km2) arata ca este un continent slab populat. Predomina tarile cu populatie restrânsa : 28 ( din totalul de 50 ) au sub 6 mil. loc. fiecare , iar 12 au chiar sub un milion de locuitiri. Numai trei state Nigetia ( cea mai populata tara africana) , Egipt si Etiopia concentreaza 1/3 din populatia continentului. Populatia este formata mai ales din negri (la sud de Sahara) si arabi (la nord de Sahara). Mai exista cca un milion asiatici , mai ales în SE si SV: pakistanezi , indieni , chinezi si arabi (în insule si regiunile de coasta). Numarul europenilor a scazut foarte mult în urma dobândirii independentei de catre statele africane.
ECONOMIA:
Economia tarilor africane este înca, exeptând doar câteva state, preponderent agricola sau agro- miniera. Economia coloniala a determinat o subdezvoltare industriala cronica, coloniile – considerate multa vreme o piata de desfacere pentru produsele fabricate în Europa si ca un centru de furnizare de materii prime pentru acestea – fiind echipate în functie de exporturile de produse brute spre metropola. Industria prelucratoare, care multa vreme s-a rezumat la unele subramuri alimentare si usoare -- cea grea dezvoltâdu-se doar în S Africii si în provincia zaireza Shaba – cunoaste acum un proces de diversificare. De asemenea mijloacele de transport , caile ferate si cele rutiere, amenajarile cursurilor de apa au fost concepute în functie de acest tip de economie. Dupa obtinerea independentei politice statele africane au luptat si pentru obtinerea celei economice. Ca urmare cele mai multe state africane sunt în prezent state cu economie în curs de dezvoltare , depunând eforturi pentru realizarea unei economii puternice si diversificate, capabila sa asigure valorificarea resurselor locale de materii prime si de forte de munca. Aproape toate au adoptat metode de planificare , de regula planuri cincinale. Pastreaza înca o economie dualista cu sectoare traditionale si respectiv moderne.
RECORDURILE GEOGRAFICE ALE CONTINENTULUI:
Cel mai înalt punct: Vf. Kibo din masivul Kilimajaro ( 5895 m)
Cel mai jos punct: lacul Assal ( -160 m )
Cel mai lung curs de apa: Nil ( 6 671 km)
Cel mai mare bazin fluvial: Zair ( 3 690 000 km2)
Cel mai mare lac: Victoria ( 68 100km2)
Cea mai înalta cascada: Tugela, în R. Africa de Sud ( 948 m)
Cea mai lata cascada: Victoria în Zambia si Zimbabwe ( 1 800 m)
Cel mai înalt vulcan activ: Pico de Fogo în ins. Fogo din ins. Capului Verde (2 829 m)
Cea mai ridicata temperatura: Al’ Aziziyah (Libia) : 58oC la umbra (13 sept. 1922)
Cea mai scazuta temperatura: Ifrane (Maroc): -23,9oC (11 febr. 1955)
Cea mai mare cantitate de precipiratii : Ureka în Guineea Ecuatoriala (11 000 mm/an)
Cea mai scazuta cantitate de precipitatii: Tanezrouft, în Algeria ( sub 1mm/an – ani în sir nu cade nici o picatura de ploaie)
Cea mai mare insula: Madagascar (587 041 km2)
Cel mai mare desert: Sahara ( 8 800 000 km2)
Cea mai lunga pestera: Sof Omar, în Etiopia (1,51 km )
Cea mai adânca pestera: Anou Ifflis, în Algeria (- 975 m)
Cea mai mare peninsula: Pen. Somalia (cca 750 000km2)
Cel mai mare parc national: Salonga în Zair (3 600 000 ha)
Cea mai întinsa tara: Sudan (2 505 813 km2)

--//--
--3—

Cea mai putin întinsa tara: Seychelles ( 280 km2)
Cea mai populata tara: Nigeria (92 037 000 loc. – 1984)
Cea mai putin populata tara: Seychelles (65 000 loc. – 1984)
Tara cu cea mai mare densitate: Mauritius (504,16 loc./km2 – 1984)
Tara cu cea mai scazuta densitate: Botswana (1,73 loc./km2 – 1984)
Cea mai înalta capitala: Addis Abeba (la 2 500 m alt.)
Cea mai mare capitala: Cairo 5 074 016 loc. (6 818 318 loc. aglomeratie urbana – 1976)
Cea mai mica capitala: Moroni (Comore) –16 000 loc. (1982)

AMERICA

Se înscrie între marile continente ale planetei si este unicul care se desfasoara din regiuniunea arctica pâna-n cea antarctica, având astfel cea mai variata clima, vegetatie si fauna. Este continentul cu unele dintre cele mai mari zacaminte minerale, întinse zone nelocuite sau slab locuite, dar si cu cele mai mari concentrari urbane (megalopolisuri) de pe glob si cele mai înalte orae (atât cva situare în altitudine, cât si ca înaltime a constructiilor). Desi detine aproape1/3 din suprafata uscatului terestru , concentreaza numai 1/7 din populatia mondiala si doar cu ceva mai mult de 1/5 din numarul statelor independente.
POZITIA GEOGRAFICA:
America este situata în întregime în emisfera vestica, având o orientare longitudionala si despartind practic Oc. Atlantic si Oc. Pacific. Este continentul cu cea mai mare desfasurare latitudinala: aproape 1400 (15 500 km), de la Capul Morris Jesup, aflat la 83038’ lat. N, din N insulei Groenlanda, pâna la Capul Horn din S Tarii de Foc, la 55059’ lat. S.
America este constituita de fapt din doua mase continentale sau subcontinentalede forma aproximativ triunghiulara: America de Nord (21 312 000 km2; 15,7% din suprafata uscatului planetar) si America de Sud (17 700 000 km2; 13,2% din suprafata uscatului planetar), legate printr-un istm dublat de un sir de insule ( împreuna 2 900 000 km2; 2,1% uscatului planetar), formând împreuna un pod dublu de fiecare parte a doua mari interioare: Marea Caraibilor si Golful Mexic. Aceasta este America Centrala.
SUPRAFATA:
Cu cei 42 234 000 km2 ai sai, America ocupa locul al doilea dupa Asia între continentele planetei, detinând 30,99% din suprafata uscatului terestru.
America are numeroase insule, multe grupate în arhipeleaguri: Arh. Arctic Canadian (1 300 000 km2), Arh. Alexandru (19 800 km2). Dintre celelate ins. se remarca: Groenlanda ( aflata în NE si considerata ca facând parte din America), cea mai mare ins. a planetei (2 175 600 km2, din care 48 000 km2 revin numeroaselor insule si insulite din jur), Newfoud-land sau Terra Nova (110 700 km2), din SE Pen. Labrador, si Vancouver (32 261 km2), de pe tarmul nord-vestic al Americii de nord.
CONDITII NATURALE:
America este singurul continent în care marile forme de relief au o desfaurare longitudinala, fapt care influenteaza o serie de caracteristici fizico-geografice( clima, vagetatia, dispunerea retelei hidrografice etc.). Reprezinta continentul întinselor lanturi muntoase si câmpii, al marilor sisteme hidrografice, al marii varietati fizico-geografice în general, adeseori contrastanta.
POPULATIA:
America are in jur de 660 mil. locuitori(658,3 milioane in 1984 , respectiv 13,82%din populatia mondiala), situîndu-se pe locul al doilea de pe glob (dupa Asia).Detine cea mai redusa densitate între marile continente: 15,6 loc./km2(mai putin de ˝ din media mondiala care este de 35 loc./km2); este ceva mai ridicata in A.Latina(18 loc./km2) si mai redusa în rest(12 loc./km2).Ritmul mediu anual de crestere a populatiei a fost în ultimele doua decenii identic cu cel al pop. mondiale (1,8%), situîndu-se astfel pe locul al treilea, dupa Africa si Asia;se apreciaza ca acest ritm se va mantine in actualul deceniu, în cel urmator cunoscând o usoara scadere(1,7%).

--//--
--4--

În prezent America reprezinta un amestec de rase si pop. unic în continentele planetei. Cei mai vechi locuitori ai Americii sunt amerindienii numiti ,,indieni” de cvatre europenii care plecasera de fapt în cautarea Indiilor. Astazi populatia alba este majoritara în cele mai multe tari (S.U.A. – 83%, Brazilia- 60%, Argentina - 90%) cu exeptia Mexicului si Columbiei în care predomina metisii.
ECONOMIA:
Bazata pe mari resurse de sol si subsol, economia Americii este foarte diversificata, existând mari deosebiri între A. de Nord si A. Latina: în timp ce prima are o economie dezvoltata, bazata pe o industrie miniera si prelucratoare puternica si o agricultura mecanizata, diversificata si de mare randament, cea de-a doua are o economie în curs de dezvoltare, bazata pe agricultura si ind. Miniera, cea prelucratoare detinând un rol important numai în câteva tari. Acest aspect se reflecta si în structura comertului exterior.
ORASELE: America este continentul cu cel mai ridicat indice de urbanizare si aceasta datorita îndeosebi faptului ca cele mai populate tari (S.U.A., Brazilia, Mexic, Argentina, Columbia, Canada), care concentreaza peste4/5 din întreaga sa populatie, au cel putin 2/3 din populatie urbana, unele chiar peste 3/4.
Sunt caracteristice megapolisurile, respectiv mari arii urbanizate cuprinzând un lant aproape neîntrereupt de centre urbane, grupate în jurul unor mari poli de atractie (orase foarte mari). Principalele megapolisuri sunt: BOSWASH ; Megapolisul Marilor Lacuri ; M. Californian ; M. Mexican ; M. Brazilian.

RECORDURILE GEOGRAFICE ALE CONTINENTULUI:
cel mai înalt punct: vf. Aconcagua din Cordillera del Limite (Anzi) – 6 959 m
cel mai jos punct: mlatinile Badwater din Valea Mortii ( -82 m)
cel mai lung curs de apa: Amazonul (6 280 km)
cel mai mare bazin fluvial: Amazonul (7 650 000 km2)
cel mai mare lac: Lacul Superior (82 103 km2)
cea mai înalta cascada: Angel, în Venezuela (979 m)
cea mai lata cascada: Iguançu, în Brazilia si Argentina (2,7 km)
cel mai înalt vulcan activ: Antofalla, în Anzi (Argentina): 6 370 m
cea mai ridicata temperatura: Valea Mortii (S.U.A.): 56,70C la umbra –10 iul. 1913
cea mai scazuta temperatura: aeroportul Snag (Yucon) – 62,80C ( 3 februarie 1947); în insula Groenlanda s-au înregistrat – 66,10 C ( 9 ian. 1954)
cea mai mare cantitate de precipitatii: Inturina, în Columbia (6 900 mm/an); în Paradise (S.U.A.) s-a înregistrat cea mai mare cantitate de zapada într-un singur anotimp (31 102 mm)
cea mai scazuta cantitate de precipiutatii: în desertul Atacama (lânga Calama): sub 1 mm/an
cea mai mare insula: Groenlanda: (2 175 600 km2)
cel mai mare desert: Sonora (312 000 km2)
cea mai lunga pestera: Mammoth Cava System (484,3 Km.), în S.U.A.
cea mai adânca pestera : Sistema Huaulta, în Mexic, (1246 m.)
cea mai mare peninsula : Alaska (cca 2 000 000 Km2)
cea mai întinsa tara : Canada (9 976 139 Km2)
cea mai populata tara : S.U.A. (236 454 000 loc – 1984)
cea mai putin populata tara: Saint Christopher si Nevis (60 000 loc.)
cea mai înalta capitala: La Paz (Bolivia), alt. Min. 3 632 m
cea mai mare capitala: Ciudad de Mexico 9 191 295 loc.
cea mai mica capitala: Belmopan (Belize) 2 935 loc.
cel mai mare oras: Sao Paulo (Brazilia) 8 493 598 loc.
cea mai mare aglomeratie urbana: New York (S.U.A.) 16 120 023 loc.
cel mai mare port: New Orleans (S.U.A.) 166,1 mil. tone trafic
cea mai înalta constructie: Antena de televiziune din Fargo (North Dakota – S.U.A.) 628m
cea mai înalta cale ferata: Rio Mulatos – Potosi (Bolivia) 4 840 m.

--//--
--5—

ANTARCTICA

Antarctica se înscrie între continentele mici ale planetei (penultimul ca marime, doar Australila fiind mai putin întins), este unicul centrat pe un pol geografic si nelocuit permanent. Constituie continentul cu cea mai mare altitudine madie (2 165 m, inclusiv masa de gheata) si cu cea mai mare rezerva de apa dulce (sub forma de gheata). Cel mai izolat continent al planetei si singurul fara cursuri de apa si paduri.
POZITIA GEOGRAFICA:
Antarctica este axata pe Polul Sud geografic al planetei. Se înscrie în spatiul de la sud de Cercul Polar de Sud (66033’), doar în câteva puncte depasind aceasta lomita spre nord, îndeosebi vârful Pen. Antarctice = Antarctic Peninsula (unicul sector din antarctica de vest) si câteva capuri (Batterbee, Goodenough, Keltie s.a.) în Antarctica de Est. Este înconjurata în întregime de ape marine (acoperite de gheturi), respectiv extremitatile sudice ale Oc. Atlantic, Indian si Pacific , care, potrivit unor pareri, ar vforma o unitate oceanica aparte, Oc. Înghetat de Sud (Oc. Antarctic sau Oc. Sudic). Este despartit de celelalte continente prin distante impresionante: 3 600 km de Africa, 3 000 km de Australia si 1 000 km de America de Sud.
SUPRAFATA:
14 107 367 km2, împreuna cu ghetarii de self. Este un continent mic, depasind din acest punct de vedere doar Australia. Detine cu ceva mai putin de 1/10 din întinderea uscatului planetar, mai exact 9,3%. O serie de insuluite însotesc tarmurile Antarcticii de Vest, fie înglobate în Ghetarii de self, fie independente, mai frecvente fiind în jurul Peninsulei Antarctice: Charcot, Adelaide, Biscoe, Jinville, James Ross, Hearst s.a. Se mai remarca Peter I (în Marea Bellingshausen) , Thurston (în zona de contact a marilor Bellingshausen si Amundsen; înainte de 1961 apreciata în mod gresit drept o pen. a Tarii Marie Byrd) s.a.
CONDITII NATURALE:
Antarctica are o forma aproape circulara, o singura proeminenta importanta (Pen. Antarctica) iesind din acest cadru. Doua mari intânduri oceanice, ocupate de marile Weddell si Ross si dispuse fata în fata, contureaza delimitarea a doua mari sectoare: Antarctica de Est (mult mai extinsa: peste 10 mil. km2) si Antarctica de Vest ( mai restrânsa: în jur de 2,5 mil. km2). Pe continentul propriu-zis aceasta delimitare este completata de lantul Muntilor Transantarctici care leaga Victoria Land si Coats Land. Antarctica este singurul continent fara paduri si totodata cel mai mic numar de specii vegetale.
POPULATIA:
Antarctica nu are locuitori permanenti, ci numai personalul celor peste 40 de statiuni stiintifice, care atinge cifra de 2 000 – 3 000 în timpul verii antarctice si în jur de 1 000 în timpul iernii antarctice. Unele statiuni antarctice, între care îndeosebi Molodiojnaia (U.R.S.S.) si McMurdo (S.U.A.), au aspectul si dotarile tehnico-edilitare a;le unor veritabile asezari urbane: cartiere de locuit, porturi, aeroporturi, centrale electrice si telefonice, spitale etc.
ECONOMIA:
În Antarctica, considerata multa vreme lipsita de orice fel de bogatii minerale, îndeosebi în Antarctica de Vest (carbuni, probabil minereuri de plumb, zinc, cupru, s.a.; posibile zacaminte de petrol si gaze naturale). Principala resursa o constituie însa apa sub forma de gheata, existând deja proiecte de valorificare a acesteia, fie pri topire pe loc si transportare în stare lichida, fie pri transportarea aisbergurilor în tinuturi calde si topirea lor abia acolo. În apele antarctice se vâneaza foci si balene si se pescuieste atât peste, cât si crustacei (îndeosebi krillul, care se gaseste în cantitatiu foarte mari si care ofera posibilitati multiple de valorificare alimentara, fiind foarte bogat în proteine).


ASIA

Asia este continentul cu cea mai mare suprafata (29,6% din uscatul planetar) si având populatia cea mai numeroasa (cca 6 % din populatia Terrei). Desfasurat în întregime în emisfera nordica (masa

--//--
--6—

continentala), Asia poate fi continentul marilor contraste. În Asia se afla punctul cel mai semet
(Chomolungma, 8 848 m) si cel mai coborât al uscatului planetar (tarmul Marii Moarte – 395 m), alaturi de climatul polar se întâlneste cel ecuatorial, alaturi de polul ploii de pe Terra (Mawsynram, India), se întâlnesc spatii în care nu cad precipitatii uneori ani în sir (Rub’al Khali, Pen. Arabia). În Asia se afla cea mai mare zona endoreica (apele nu au legatura cu oceanul planetar) a planetei si unele din cele mai mari fl. ale Terrei (Iangzî=Changjiang 6 300 km; pe locul 3 pe glob). Asia cunoaste mari diferentieri si ale învelisului vegetal (de la zonele cu pâlcuri de ierburi aride la cele tropicale ecuatoriale cu vegetatie exuberanta). Asia se înscri în aria antropogenezei, aici fiind cele mai populate state ale globului (China,
India), dar si statul cu cea mai mica densitate (Mongolia, cca 1 loc./km2). În Asia au aparut primele orase si s-au dezvoltat primele civilizatii (în Mesopotamia, India, China), dar, în plina era a cuceririi spatiului cosmic se mai identifica pop. aflate pe treapta cea mai coborâta a evolutiei societatii umane. În Asia se întâlnesc tarile cu cel mai mare venit pe loc. (zonele petroliere din zona Golfului, ex.: Emiratele Arabe Unite 23 770 $ /loc.), dar si unele cu cel mai scazut (Bhutan, 80 $ /loc.).
POZITIA GEOGRAFICA:
Asia are partea continentala în emisfera N, patrunzând însa prin arhipelargul indonezian dincolo de Ecuator, pâna la 110 lat. S (ins. Roti). Coordonatele masei continentale sunt 1016’ (capul Piai=Bulus) – 77043’ lat.N (capul Celiuskm) si 26004’ long.E (capul Baba, Pen.Asia Mica) si 169040’ long.V (capul Dejnev, Pen.Ciukotka). Distantele între punctele extreme sunt de cca 7800Km de la N la S si de cca 10 000 Km de la V la E.
Asia este înconjurata din trei parti de apele oceanului planetar, în NV limita fiind oarecum conventionala, pe linia Muntilor Urali, fl. Ural – Marea Caspica – Muntii Caucaz, limita care o separa de Europa, cu care formeaza o singura masa de uscat numita Eurasia. Pâna în 1869 Asia era legata prin istmul Suez si de Africa, dând unitate deplina uscatului Lumii Vechi.
In N, Asia este scaldata de apele marilor componente Oceanului Arctic (Kara, Laptev, Marea Siberiei Orientale, Marea Ciucilor), în E de apele Oceanului Pacific (Marile Bering, Ohotsk, Japoniei, Chinei Orientale si Chinei Meridionale), în SE de marile ce fac legatura dintre Oceanul Pacific si Oceanul Indian (marile Timor, Arafura, Banda) si în S de Oceanul Indian cu Marea Arabiei, Golful Arabo-Piersic, Golful Aden si Marea Rosie. In V, Asia este scaldata de apele marilor Mediterana, Egee, Marmara si Neagra.
SUPRAFATA:
Are o suprafata de 44 163 000Km2 , este cel mai mare continent al Terrei, reprezentând 29,6% din masa uscatului terestru si 32.3% din uscatul locuit (fara Antarctica).
Din suprafata Asiei, 784 300Km2 sunt suprafete acvatice, 17,9% o reprezinta peninsulele (Asia Mica, Pen. Arabia – cea mai mare peninsula de pe Terra, India, Indochina, Malaya, în S si V, Coreea în E, Kamcatka, Ciucotka, Jamal si Tajmyr în NE si N), iar 6% insule si arhipelarguri înconjuratoare (arh. Indonezian – cel mai mare din lume, arh. Filipinez, arh. Japonez, arh, Kurile). Insulele sunt numeroase în sectorul SE si E, mai rare si mai mici în Oceanul Indian (ins. coraligene), si mai putine, dar cu dimensiuni apreciabile în Oceanul Arctic.
CONDITII NATURALE:
In Asia se întâlnesc unitati morfologice de dimensiuni impresionante, adevarate recorduri la nivel planetar (cel mai înalt si întins podis – Tibetul, cel mai înalt sistem muntos – Himalaya-Karakorum). Vulcanismul neogen si cel actual înscrie Asia de E si Se în cunoscuta zona cu seismicitate ridicata a ,,Cercului de foc al Pacificului”. Reteaua hidrografica dispune de un potential energetic foarte ridicat; se întâlnesc în Asia vaste spatii cu ape curgatoare fara legatura cu oceanul planetar.
Asia întruneste recorduri climatice (termice si pluviale) la nivelul planetei (cea mai scazuta temperatura în afara Antarcticii, cele mai abundente precipitatii) si mari diferente în haina vegetala (de la tundra la padurea ecuatoriala) si în evantaiul speciilor faunistice.
O parte din animalele domestice îsi au originea în Asia, reflex al îndelungatei prezente a omului pe continent (calul, camila, bovinele).

--//--
--7--

POPULATIA SI ORASELE:
Asia este continentul cel mai populat, aici traind 2,85 miliarde persoane (60% din populatia mondiala) Densitatea medie a populatiei este de 64,5 loc/Km2, valoare apropiata de a Europei (65,3loc/Km2). Se apreciaza ca la începutul erei noastre populatia Asiei depasea 120 milioane locuitori. In 1650 trece de 330 milioane locuitori, în 1850 ajunge la 750 milioane locuitori, iar la începutul secolului 20 se apropia de 950 milioane locuitori. In secolul 20 populatia Asiei creste rapid, ajungând la 1,4 miliarde locuitori în 1950 si dublându-se în urmatoarele decenii (2,85 miliarde locuitori în 1984).
Densitatea populatiei este inegala, existând zone cu densitate extrem de ridicate, între cele mai mari de pe Terra, alaturi de zone cu populatie foarte rara sau practic nelocuite. Zone cu mare densitate a populatiei înca din vechime, sunt Câmpia Indogangetica si Marea Câmpie Chineza – în Asia musonica – si litoralul levantin al Marii Mediterane (Libanul si Siria de astazi). Lor li s-au alaturat în cursul secolului o parte din insulele indoneziene (Java, Bali), litoralul si câmpiile Peninsulei Indochina, arh. japonez (ins. Honshu, Kyushu ). Industrializarea a provocat concentrarea populatiei în zonele de extractie a carbunelui, a altor resurse de subsol, în orasele capitala si porturi. Totusi, si astazi Asia înregistreaza în SE si E continentului, legat de cultura orezului, cele mai mari densitati ale populatiei rurale întâlnite pe glob. Ca marime a populatiei, în Asia exista state cu cele mai mari valori de pe glob:China si India. Valori ridicate(peste 100 milioane locuitori) se întâlnesc în Indonezia si Japonia iar valori apropiate de 100 milioane locuitori în Banglades si Pakistan.
Asia este continentul pe care a înflorit pentru prima oara pe Terra viata urbana, primul oras fiind Jerichon (mileniul 7 î.e.n.), ale carui ruine se afa în apropierea Marii Moarte în Iordania, iar primele civilizatii urbane au aparut în Mesopotamia (ur, Uruk, Akkad, Babilon), pe valea Indusului (Mohenjo-Daro)si în China de Nord. În prezent Asia are un procentaj relativ redus de populatie urbana (cca 30%). Totusi continentul nu este lipsit de mari aglomeratii urbane si sunt tari în care procentul populatiei urbane este între cele mai ridicate pe plan mondial (Singapore – 95%, Israel – 88%, Eniratele Arabe Unite – peste 80%, Japonia – cca 80%). În acelasi timp ponderi reduse ale populatiei urbane înregistreaza Afganistan, statele din Himalaya (Bhutan sub 5%, Nepal 10%), din peninsula Indochina (Kampuchia cca 13%, Laos 15%, Vietnam 19,1%), Indonezia (20%), China (20,9%), India (23%).
La începutul actualului deceniu erau în Asia peste 700 de orase mijlocii si mari, cele mai multe în India (215), Japonia (197) si China (117), iar în numar de 80 aveau mai mult de un mil. de locuitori fiecare. În partea asiatica a Rusiei exista un numar important de orase cu peste 100 000 loc. De mentionat ca Asia este primul continent din lume unde s-au conturat primele orase ,,milionare” din lume, exeptânt Roma antica. Dezvoltarea impetuoasa a economiei japoneze a dus la formarea celui mai populat megalopolis de pe Terra (peste 50 mil. loc. pe o supr. de 50 000 km2). Alte areale urbanizate de tip metropolitan se întâlnesc în China, India, Indonezia.
ECONOMIA:
Desi dispune de mari si variate resurse de subsol, de întinse supr. cultivabile si de o pop. numeroasa, Asia este în privinta dezvoltarii economice un continent al contrastelor, alaturi de state cu nivel înalt de dezvoltare întâlnindu-se tari cu nivele foarte scazute. Una din cauze o constituie începutul reletiv târziu al dezvoltarii ind. O alta cauza principala este starea de colonie sau semi-colonie în care s-a aflat pâna în ultimul razboi mondial o mare parte a continentului, fapt care a generat o dezvoltare unilaterala, agr. (monocultura ceaiului, iutei, arborelui de cauciuc), în interesul metropolelor coloniale. Dupa al doilea razboi mondial se observa o amplificare a dezvoltarii industriei, mai ales în ultimele doua decenii, ritmuri rapide înregistrând tarile socialiste si o serie de state mai mici din Asia de SE si E, apoi, dupa 1970, tarile petroliere din zona Golfului. În unele tari industria face abia primii pasi (Bhutan, Nepal), altele au un nivel de dezvoltare înalt (Japonia, Israel, Singapore).


--//--


--8—

RECORDURILE GEOGRAFICE ALE CONTINENTULUI:
cel mai înalt punct: vf. Chomolungma = Everest, 8 848 m, muntii Himalaya
cel mai coborât punct: în zona Marii Moarte, în Asia se SV între Israel si Iordania (395 m sub oc. Planetar)
cel mai lung curs de apa: Changjiang = Ianzî (Fl. Albastru), în China, 6 300 km
cel mai mare lac: Marea Caspica, 371 000 km2
cel mai adânc lac: Baikal, 1 620 m
cel mai mare lac de baraj antropic: Buchtarma (pe Irtîs, Rusia) 5 500 km2
lacu antropic cu cel mai mare volum de apa: Bratsk (pe fl. Angara, Rusia) 169,4 md.m3
cea mai înalta cascada: Gersoppa, pe Sharavati (India), lânga Bombay, 253 m
cascada cea mai lata: Khône, pe fl. Mekong, 10,8 km
cascada cu debitul cel mai mare: Khône, 11 610 m3/s
cel mai înalt vulcan activ: Klyuchevskaya Sopka (Kamcatka, Rusia), 4 750 m
cea mai ridicata temperatura: 530 C în valea Indusului
cea mai scazuta temperatura: Ojm’akon, în extremul Orient sovietic: – 71,70C
cea mai mare cantitate de precipitatii (medie anuala): Mawsynram, India, statul Assam, 13 970 mm/an
cea mai mare cantitate de precipitatii cazuta într-un an: Cherapunji, 22 990 mm
cea mai scazuta cantitate medie de precipitatii: Aden, sub 60 mm/an
cea mai mare insula: Kalimantan 742 260 km2
cel mai mare desert (continuu de nisip): Rub’al Khali, în S Pen. Arabia (588 000 km2)
cea mai lunga pestera: Gua Terangair (în ins. Kalimantan) 37,6 km
cea mai adânca pestera: Nejnaia, în Rusia (– 1 370 m)
cel mai mare ghetar: în ins. Severnaja Zelea Zemblea, 5 000 km2
cel mai lung ghetar: Siachen 75 km
cea mai mare peninsula: Arabia, 3,25 mil. km2
cel mai mare parc national: Issyk Kul (muntii Tian San, Rusia) 750 000 ha
cea mai populata tara: China
cea mai putin populata tara: Maldive, 173 000 loc.
tara cu cea mai mare densitate a populatiei: Singapore, 4 352,84 loc./km2
cea mai înalta capitala: Kabul (Afganistan) 1 815 m alt.
cea mai mare capitala: Tokyo
cea mai mica capitala: Malé (Maldive), 30 000 loc.
cel mai mare oras: Shangai, 11,960 mil. loc.
cel mai mare port cu trafic: Kobe, Japonia
cel mai mare aeroport 9cu traficul cel mai mare): Osaka, Japonia
cel mai mare tunel : Seikan (Japonia), uneste pe sub apele str. Tsugaru ins. Honshu si Hokkaido (53,9 km, inaugurat în 1985)

EUROPA

Europa este cel mai mic dintre continente (în afara Australiei), cu tarmuri bine articulate, revenind 1km de târm pentru 246 km2 uscat. Fiind situata în întregime în emisfera nordica, în plina zona temperata, Europa nu cunoaste excese climatice, termice si pluviale, specifice zonelor tropicale sau polare, oferind un cadru prielnic activitatii umane. Europa este un continent de veche civilizatie si leaganul revolutiei industriale.


--//--

--9—

Europa este continentul cu cea mai mare densitate a populatiei, continentul cu unele dintre cele mai mari aglomerari urbane din lume si cu cele mai vechi concentrari teritoriale industriale. Europa este punctul de pornire a unor intensi curenti de populatie spre alte continente. Este locul de unde au pornit si s-au desfasurat cele mai pustiitoare razboaie din istoria umanitatii si locul cu cea mai mare concentrare de forte militare si armament din lume.
POZITIA GEOGRAFICA:
În emisfera N a Terrei, în plina zona temperata, cu prelungiri în zona subtropicala mediteraneana (Puntea Marroqui, 360 lat. N) si în zona rece, dincolo Cercul Polar (Nordkyn = Capul Nord, 71,080 lat. N). În long. se esfasoara între Capul Roca (9034’ long. V) si extremitatea N a Muntilor Ural (67030’ long. E). Distantele între punctele mentionate sunt de 4 000 km de la N la S si cca 6 000 km de la V la E. Continentul este scaldat în trei parti de apa si anume de Marea Mediterana si Marea Neagra în S, apoi în vest de apele Oc. Atlantic, si el bime patruns în masa uscatului folosind str. Daneze si Marea Baltica, si în sfârsit la N de apele Oc. Arctic. În est legatura se realizeaza pe uscat cu Asia. Aceastâ sudura euro-asiatica are consecinte asupra avolutiei si caracteristicilor climatice ale Europei si a avut o mare importanta în popularea si evolutia istorica a continentului.
SUPRAFATA:
Cu suprafata de 10 507 000 km2 Europa ocupa penultimul loc între continentele Terrei, cu 7,05% din uscatul planetar. În aceasta supr. sunt incluse si insulele si arhipeleagurile din marile adiacente lor cu o suprafata totala de cca 730 000 km2. Între cele mai importante, ins. Islanda, aflata la 1 000 km departare de tarmul Pen. Scandinave, Arh. franz Joseph, Arh. Britanic, ins. Corsica, Sardinia, Sicilia si Creta din Marea Mediterana.
La nivelul statelor exista mari disproportii teritoriale. În europa se întâlneste atât statul cu suprafata cea mai mare (Rusia), cât si statul cu supr. cea mai mica de pe glob (Vatican 0,44 km2). La scara Europei state mari sunt: Franta si Spania (fiecare cu peste 500,0 mii km2), apoi Suedia, Norvegia, Polonia, Italia. Cele mai multe state din Europa sunt state mici si mijlocii (între ele România ocupa locul 12).
CONDITII NATURALE:
Relieful Europei se caracterizeaza prin altitudini nu prea mari (doar 1,5% din suprafata Europei se afla la peste 2 000 m; altitudinea max. Mt. Blanc 4 810 m), unele sectoare aflându-se sub nivelul oceanulu planetar (câmpia din NV Marii Caspice si Câmpia Olandeza), si prin absenta unor podisuri (cum este Podisul Tibet în Asia) continentale sau a unor munti bariera (în genul Anzilor din America de Sud).
Muntii sunt concentrati în jumatatea V a continentului, jumatatea E fiind o vasta câmpie, presarata cu morene terminale ale glaciatiunii cuaternare care dau si altitudinea maxima (pod. Valdai 343m).
In functie de originea sistemelor montane, de actiunea si urmele glaciatiunii cuaternare se disting 4 mari regiuni morfologice: muntii caledonieni din NE, atasati scutului precambrian feno-scandic; marea câmpie nord europeana; muntii hercinici; Europa alpino-maditeraneana.
Muntii caledonieniau o orientare NE-SV, din arhipelargul Spitsbergen în Scandinavia si apoi în Insulele Britanice. Sunt munti putin înalti (alt. max. Galdhopiggen, 2 469 m în Alpii Scandinavici), alcatuiti din culmi rotunjite, domoale.
Marea câmpie nord-europeana, se desfasoarâ între muntii caledonieni si scutul feno-scandic (la N) si dorsala fragmentara a muntilor hercinici (la S) si de la tarmul Marii Mânecii (Dunkerque, în V) la Muntii Ural (în E). reliful este relativ monoton, usor înclinat, în parte datorita prezentei morenelor depuse pe calota glaciara cuaternara. Spre zonele litorale, câmpia prezinta zone amfibii (în Olanda, apoi estuarele fluviului Weser, Elba, Oder, Vistula), cordoane litorale si o puzderie de insule (arh. danez, apoi cele din lungul tarmului olandez).
Muntii Hercinici desemneaza un urias W – schelet al Europei continentale – din S Irlandei prin NV (masivul armorican), centrul (Masivul Central Francez, muntii Cevennes) si NE Frantei (Vosgi), apoi Muntii Padurea Neagra si Masivul Sistos Renan (pe teritoriul german), Patrulaterul Boemiei , muntii Lisa Gora (Polonia), Muntii Dobrogei de N (România), colinele Donetului (Ucraina) – Ural.
--//--
--10 –

Europa alpino – mediteraneana se desfasoara de la S celei precedente. Este regiunea montana cea mai semeata a continentului, cu altitudini ce trec frecvent de 3 000 m (alt. max. 4 810 m, vf. Mont Blanc), formata la sfârsitul mezozoicului si în timpul tertiarului (cutarile alpine). Dispunerea lanturilor muntoase ce apartin sistemului alpin este interesanta prin voltele descrise si zonele mai joase, circumscrise, unele de mari dimensiuni (Câmpia Dunarii de Mijloc, Câmpia Dunarii de Jos, Câmpia Padului s.a.). Activitatea vulcanica marcata în relief , mai ales în regiunea Carpatilor românesti (alcatuind cel mai lung lant vulcanic din Europa) se face prezenta si azi în arealul mediteranean (Etna, Vezuviu, Stromboli).
Clima Europei este determinata de pozitia geografica a continentului, de circulatia generala a atmosferei la latitudini medii si, local (în NV), de prezenta curentului maritim cald al Golfului (Gulf Stream). Combinarea spatiala a influentei acestor diverse elemente si influente conduce la diferentierea a trei mari tipuri de climat: oceanic, continental si mediteranean.
POPULATIA SI ORASELE:
Europa este al doilea continent ca numar de locuitori, în Europa locuind 14,4% din populatia globului. Se estimeaza ca populatia Europei a atins 100 milioane locuitori în anul 1650; în anul 1800, la începutul revolutiei industriale, ajunsese la 187 milioane locuitori, iar în anul 1900, în ciuda unei emigrari masive spre America de N, Australia, Noua Zeelanda si America Latina, depasise 400 milioane locuitori. Se apreciaza ca între 1800 si 1950 au plecat din Europa 50 milioane persoane (17 milioane din Marea Britanie, 10 milioane din Italia, 6 milioane irlandezi, iberici si germani). In 1950 populatia a ajuns la 529 milioane locuitori, desi Europa a platit un greu tribut de vieti omenesti în cele doua conflagratii mondiale din secolul nostru.
Europa mediteraniana este unul din leaganele civilizatiei urbane mondiale, aici dezvoltându-se cele doua focare de civilizatie importante nu numai pentru spatiile europene – mai întâi Atena, apoi la alta scara, Roma antica. O noua generatie de orase, adesea pe locul celor antice, a aparut în evul mediu (mai de timpuriu în Italia, Anglia, Flandra, Germania). O alta generatie de orase apare odata cu revolutia industriala în legatura cu valorificarea unor resurse de subsol proprii sau importate. In timp, ariile de concentrare a activitatii industriale au devenit si zone de concentrare urbana, care, mai ales în ultimele decenii, ,,s-au revarsat’’ în teritoriu, formând aglomeratii urbane, conurbatii, megalopolisuri. In prezent, Europa are unul din cele mai ridicate procente de populatie urbana care locuieste fie în simple orase – unele au sub 1 000 locuitori (Danemarca, Belgia) - , fie în mari metropole si arii urbanizate cu mai multe milioane de locuitori. Cele mai mari orase cu peste 100 000 loc. se întâlnesc în Marea Britanie, Germania, Franta, Spania, Italia. Se detaseaza prin numarul populatiei lor si prin semnificatia economica, culturala, stiintifica pe plan national dar si international, metropole precum Londra, Paris, Moscova, Madrid, Roma.
ECONOMIA:
Europa este unul din continentele cele mai dezvoltate din punct de vedere economic. Tarile europene, în ansamblu, se disting printr-un grad ridicat de industrializare, printr-o agricultura intensiva, printr-o ampla si diversificata retea a cailor de comunicatie, prin legaturi si schimburi comerciale dinamice în care predomina, la intrari materiile prime si combustibilii, iar la iesiri produse finite, cu grad înalt de prelucrare, produse agricole si produse alimentare. Existâ diferentieri pe plan regional, mai complex dezvoltata din punct de vedere economic fiind Europa de V, în timp ce Europa de S prezinta o anume întârziere în dezvoltare, iar tarile socialiste est-europene se înscriu prin ritmuri sustinute în procesul industrializarii socialiste. În pofida unei anumite ramâneri în urma fata de S.U.A. si Japonia, în anumite domenii de vârf tarile vest-europene în special dispun de o industrie cu un ridicat nivel tehnologic, de mari resurse de progres si având unele din cele mai mari venituri nationale/loc.





--//--
--11—

RECORDURILE GEOGRAFICE ALE CONTINENTULUI:
cel mai înalt punct: Mont Blanc, în Alpii francezi, 4 810 m
cel mai jos punct: în zona Marii Caspice – 29 m
cel mai lung curs de apa: Volga 3 530 km
cel mai mare bazin hidrografic: Volga, 1 360 000 km2
cel mai mare lac: Ladoga = Ladozkoe ozero, 17 700 km2
cea mai înalta cascada: Ormeli, Norvegia, 563 m
cel mai mare vulcan: Etna, 3 269 m
cea mai ridicata temperatura: Sevilla, Spania, 510C
cea mai scazuta temperatura: Ust Schogor, Rusia – 550C
cea mai mare cantitate de precipitatii: Kotor (Iugoslavia) 5 000 mm/an
cea mai scazuta cantitate de precipitatii: Cabo de Gata, lânga Almeria (Spania) 120 mm/an
cea mai mare insula: Great Britain 217 000 km2
cea mai lunga pestera: Optimisticeskaia (Rusia) 151 km
cea mai adânca pestera: Jean Bernard (Franta) – 1 535 m
cel mai mare ghetar: în V ins. Spitsberg/Svalbard, cca 20 000 km2; pe continent Jostedalsbre, Norvegia 855 km2
cea mai mare peninsula: Pen. Scandinavia 800 000 km2
cel mai mare parc national: Pechora-Ilych, Rusia, 721 322 ha
cea mai întinsa tara: Rusia
cea mai putin întinsa tara: Vatican – 44 ha
cea mai populata tara: Rusia
cea mai putin populata tara: Vatican
tara cu cea mai mare densitate a pop.: Monaco, locul I pe glob
tara cu cea mai mica densitate a populatiei: Islanda
cea mai înalta capitala: Andorra la Vella, cca 900 m
cea mai mare capitala: Moscova
cea mai mica capitala: Vatican
cea mai înalta constructie: Antena radio din Ptock (Polonia) 656 m

OCEANIA

Oceania este cel mai mic continent al Terrei (5,7% din uscatul planetar) si este reprezentat deo puzderie de insule, marea majoritate mici si foarte mici scaldate de o uriasa masa oceanica de peste 80 mil. km2. Între elementele definitorii ale Oceaniei mentionam: Populatia sa relativ recenta, urmele celei mai vechi locuiri nedepasind, dupa majoritatea specialistilor, 20 – 30 000 ani; se accepta ca valabila teoria popularii Oceaniei cu elemente de origine sud-est asiatica. Populatia putin numeroasa (0,5% din populatia globului). Importantele resurse ale subsolului Australiei (bauxita, min. de fier, huila, uraniu, minereuri rare) si relativa lipsa a acestora în celelalte ins. ale Oceaniei (exeptie Noua Guinee). Predominarea climei tropicale, oceanice în majoritatea ins., arida într-o mare parte a Australiei. Multimea endemismelor faunistice si putinatatea speciilor floristice cauzate de relativa izolare a uscaturilor Oceaniei. Importanta deosebita pe care o au transporturile maritime I aeriene în viata statelor Oceaniei. Oceamia este regiunea Terrei cu cele mai multe teritorii neautonome.
POZITIA GEOGRAFICÂ:
Oceania se desfasoara într-o parte central-sudica a Oc. Pacific, între arh. Hawaii (220 lat. N) si Noua Zeelanda (470 lat. S) si între Australia (1130 long. E) si ins Rapa Nui (Ins. Pastelui). Cea mai mare parte a Oceaniei se desfasoara în zona intertropicala. Ca repartitie a uscatului se remarca o concentrare în partea de V, unde, alaturi de Australia, se afla Arh. Noua Zeelanda si ins. Noua Guinee.

--//--
--12—

SUPRAFATA:
Cu cei 8 511 0000 km2, oceania este cel mai mic continent al terrei, desi raspândirea spatiala a uscatului se face pe mai bine de 80 mil. km2 de ocean (suprafata egala cu a Asiei si a celor doua Americi luate împreuna!). din uscatul Oceaniei, Australia detine 90,3%, Papua-Noua Guinee 5,4%, Noua Zeelanda 3,15%, iar celelalte ins. (cca 10 000) detin ceva mai mult de 1%.
CONDITII NATURALE:
Unitati morfologice de dimensiuni continentale se întâlnesc numai în Australia. În Oceania propriu zisa, relieful prezinta aspecte diferentiate în raport de marimea si structura ins.: mai impunator si complex -- munti, dealuri, câmpii – în ins. mari ale Melaneziei si în Noua Zeelanda, impunator dar simplu în ins. vulcanice ale Polineziei si partial ale Microneziei; monoton , aplatizat în puzderia de ins. coraligiene. Clima este în principal tropicala, cu nuante de ariditate în Australia, cu frecvente cicloane în jumatatea vestica a Oceaniei, cu regim al precipitatiilor varibil în raport cu expunerea fata de mersul alizeelor. Exista un singur mare sistem hidrografic (Murray-Darling în Australia), dar potential hidroenergetic mai ridicat îl au râurile din Noua Guinee si Noua Zeelanda. Vegetatia si fauna se caracterizeaza prin existenta a numeroase endemisme.
POPULATIA SI ORASELE:
Structura etnica si numerica actuala a populatiei Oceaniei reflecta în buna masura gradul de cunoastere si interes pe care l-a avut aceasta regiune pentru puterile europene. Cel mai timpuriu au fost populate Australia (unde la venirea englezilor existau cca 300 000 bastinasi în peste 500 triburi) si ins. Malaneziei, mai apropiate de SE Asiei. Papuasii si melanezienii locuiesc ins. mari ale Oceaniei (Noua Guinee, Noua Caledonie, Noile Hibride, ins. Solomon) si ei prezinta o omogenitate antropologica (sunt negroizi cu piele de culoare închisa si cu parul cret). Mai târziu au fost populate ins. Microneziei si Polineziei. Locuitorii Microneziei reprezintâ – antropologic – un amestec de caractere polineziene, melaneziene si malaeze. Acestor populatii bastinase li s-au alaturat în ultimele doua secole populatii de origine europeana, britanici în primul rând, apoi francezi, germani, italieni I iugoslavi (dupa al II-lea razboi mondial în Australia). Nu lipsesc asiaticii (indieni în Fiji, chinezi în Nauru, filipinezi în Micronezia).
Viata urbana în oceania este de data recenta, primul oras fiind considerat Sidney (f. 1788); ulterior, în sec. XIX au capatat treptat statut urban o serie de alte asezari ale colonistilor din Australia si noua Zeelanda (dupa 1840). În celelalte ins. orasele au aparut pe locul centrelor de schimb comercial si a resedintelor organelor coloniale. Marea majoritate a oraselor sunt orase porturi.
ECONOMIA:
Economia tarilor Oceaniei este marcata de evolutia politica si de etapele cunoasterii marilor spatii australiene si neozeelandeze in principal, ca si de caracterul limitat al resurselor de subsol si sol al celor mai multe dintre statele Oceaniei. Exista o anumita polarizare ec. si spatiala, în V – Australia, stat de dimensiuni continentale, cu resurse variate si bogate si Noua Zeelanda, cu o ec. moderna, industrial-agrara; în partea central-vestica statele Melaneziei, cu resurse insemnate, partial valorificate si, în sfârsit, statele I teritoriile din Micronezia si Polinezia, cu ec. unilateral dezvoltata, bazata pe cultura plantelor tropicale si pescuit, în buna masura pentru consumul propriu, apoi în ultimele decenii pe valorificarea potentialului turistic remarcabil. O parte din teritirii au dobândit o semnificatie strategica deosebita, fiind transformate de S.U.A. în adevarate portavioane terestre (Guam, Midway, Wake), iar de Franta în poligon de încercare a armelor atomice (atolul Mururoa).
În prezent Australia si Noua Zeelanda dispun de o ec. moderna, industrial-agrara, cu pozitii dominante pe plan regional si chiar mondial la anumite produse. Ele dispun de mari retele de transport rutier, de porturi moderne si de o retea de transporturi aeriene eficiente, au o agr. de înalta efcienta si orientata în buna masura spre export.




--//--
--13—


RECORDURILE GEOGRAFICE ALE CONTINENTULUI:
cel mai înalt punct: Mt. Wilhelm, 4 694 m (ins. Noua Guinee)
cel mai jos punct: zona lacului Eyre, Australia – 11,9 m
cel mai lung curs de apa: Murray, Australia – 2 580 km
cel mai mare lac: Eyre, Australia 8 000 – 15 000 km2
cel mai mare bazin hidrografic: Murray – Darling 910 000 km2
cea mai înalta cascada: Southerland Falls, Noua Zeelanda, 579 m
cel mai mare vulcan activ: Mauna Loa, Hawaii, 4 176 m
cea mai mre insula: Noua Guinee 831 000 km2
cea mai lunga pestera: Atea Kanada, în Papua – Noua Guinee (34,5 km)
cea mai adânca pestera: Nettlebed cave, în Noua zeelanda (– 655 m)
cea mai mare peninsula: Cape York, Australia, 195 000 km2
cel mai mre ghetar: Tasman, Noua Zeelanda, 156,5 km2
cel mai mare parc national: Fiordland, Noua Zeelanda (f. 1952, 1 212 000 ha)
cea mai întinsa tara: Australia, 7 686 848 km2
cea mai putin întinsa tara: Nauru, 21,4 km2
cel mai mare Oras: Sydney














BIBLIOGRAFIE: STATELE LUMII, Editura Stiintifica si Enciclopedica Bucuresti – 1985

Materie: Geografie
Nivel:
Postat de: in 23 Martie 2005
Nota: 7.08 (511 note primite)
Accesari: 48465
Download-uri:132
Voteaza acest referat
Daca acest referat te-a ajutat, te rog sa-i acorzi o nota. Multumesc.
 1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   


Referat-Scoala.ro     contact@referat-scoala.ro
www.index2000.ro

Referat-scoala.ro StatsXweb.ro - Totul intr-un singur loc!Director web - Roportal